cotărit

română

Etimologie

Din a cotări.

Pronunție

  • AFI: /ko.tə'rit/


Substantiv


Declinarea substantivului
cotărit
n. Singular Plural
Nominativ-Acuzativ cotărit cotărituri
Articulat cotăritul cotăriturile
Genitiv-Dativ cotăritului cotăriturilor
Vocativ cotăritule cotăriturilor
  1. faptul de a cotări.


Traduceri

Etimologie

Din cotar + sufixul -it.

Substantiv


Declinarea substantivului
cotărit
n. Singular Plural
Nominativ-Acuzativ cotărit cotărituri
Articulat cotăritul cotăriturile
Genitiv-Dativ cotăritului cotăriturilor
Vocativ cotăritule cotăriturilor
  1. meseria cotarului.


Traduceri

Etimologie

Din cot + sufixul -ărit.

Substantiv


Declinarea substantivului
cotărit
n. Singular Plural
Nominativ-Acuzativ cotărit cotărituri
Articulat cotăritul cotăriturile
Genitiv-Dativ cotăritului cotăriturilor
Vocativ cotăritule cotăriturilor
  1. (înv.) dare impusă negustorilor care vindeau marfă cu cotul.


Traduceri

Anagrame

Referințe

Acest articol este emis de la Wiktionary. Textul este licențiat sub Creative Commons - Attribution - Sharealike. Se pot aplica termeni suplimentari pentru fișierele media.