compătimi
română
Etimologie
Din con- + pătimi (după franceză compatir).
Pronunție
- AFI: /kom.pə.ˈti.mʲ/
Verb
| Conjugarea verbului compătimi | |
| Infinitiv | a compătimi |
| Indicativ prezent pers. 1 sg. |
compătimesc |
| Conjunctiv prezent pers. 3 sg. |
să compătimească |
| Participiu | compătimit |
| Conjugare | IV |
- (v.tranz.) a avea sau a manifesta părere de rău față de suferințele cuiva.
- Îl compătimesc pentru situația în care se afla.
- (v.intranz.) (înv.) a suferi împreună cu altcineva; a lua parte la suferința cuiva.
Sinonime
Cuvinte derivate
Cuvinte apropiate
Traduceri
a deplânge
Referințe
Acest articol este emis de la Wiktionary. Textul este licențiat sub Creative Commons - Attribution - Sharealike. Se pot aplica termeni suplimentari pentru fișierele media.