coloniza

română

Etimologie

Din franceză coloniser.

Pronunție

  • AFI: /ko.lo.niˈza/


Verb


Conjugarea verbului
coloniza
Infinitiv a coloniza
Indicativ prezent
pers. 1 sg.
colonizez
Conjunctiv prezent
pers. 3 sg.
să colonizeze
Participiu colonizat
Conjugare I
  1. (v.tranz.) a transforma în colonie un teritoriu sau o țară.
  2. (v.tranz.) a popula o țară sau o regiune cucerită cu oameni aduși de pe alte teritorii sau din alte țări.
  3. (v.tranz.) a popula regiuni (slab populate sau depopulate) din propria țară cu oameni aduși din alte regiuni.

Cuvinte derivate


Traduceri

Referințe

Acest articol este emis de la Wiktionary. Textul este licențiat sub Creative Commons - Attribution - Sharealike. Se pot aplica termeni suplimentari pentru fișierele media.