cocean

română

Etimologie

Din bulgară кочан (kočan), confer sârbo-croată kočanj.

Pronunție

  • AFI: /koˈʧe̯an/


Substantiv


Declinarea substantivului
cocean
m. Singular Plural
Nominativ-Acuzativ cocean coceni
Articulat coceanul cocenii
Genitiv-Dativ coceanului cocenilor
Vocativ coceanule cocenilor
  1. tulpina unor plante cultivate, mai ales a porumbului, folosită ca nutreț.
  2. știulete de porumb desfăcut de boabe, folosit adesea drept combustibil.
  3. mijlocul (tare al) unor fructe sau legume; cotor.


Traduceri

Anagrame

Referințe

Acest articol este emis de la Wiktionary. Textul este licențiat sub Creative Commons - Attribution - Sharealike. Se pot aplica termeni suplimentari pentru fișierele media.