conac

română

Etimologie

Din turcă konak.

Pronunție

  • AFI: /ko'nak/


Substantiv


Declinarea substantivului
conac
n. Singular Plural
Nominativ-Acuzativ conac conace
Articulat conacul conacele
Genitiv-Dativ conacului conacelor
Vocativ conacule conacelor
  1. casă boierească la țară, pe o moșie.
  2. reședință a unui ispravnic sau a unui subprefect, a unui vizir sau a unui pașă; cartier oficial.
  3. (înv.) loc de popas; popas.
  4. distanță de la un loc de popas la altul.
  5. interval de timp egal cu o jumătate de zi.

Cuvinte derivate


Traduceri

Anagrame

Referințe

Acest articol este emis de la Wiktionary. Textul este licențiat sub Creative Commons - Attribution - Sharealike. Se pot aplica termeni suplimentari pentru fișierele media.