coarnă

română

Etimologie

Din latină corna (pluralul, devenit singularul feminin, al lui cornum).

Pronunție

  • AFI: /ˈko̯ar.nə/


Substantiv


Declinarea substantivului
coarnă
f. Singular Plural
Nominativ-Acuzativ coarnă coarne
Articulat coarna coarnele
Genitiv-Dativ coarnei coarnelor
Vocativ coarnă coarnelor
  1. fructul comestibil, roșu și acrișor, al cornului.
  2. (la sg.) varietate de struguri de masă, cu boaba mare, lunguiață, neagră sau galbenă-verzuie și cu coaja tare.

Cuvinte derivate


Traduceri

Anagrame

Referințe

Acest articol este emis de la Wiktionary. Textul este licențiat sub Creative Commons - Attribution - Sharealike. Se pot aplica termeni suplimentari pentru fișierele media.