clan
română
Etimologie
Din franceză clan.
Pronunție
- AFI: /klan/
Substantiv
| Declinarea substantivului clan | ||
| n. | Singular | Plural |
| Nominativ-Acuzativ | clan | clanuri |
| Articulat | clanul | clanurile |
| Genitiv-Dativ | clanului | clanurilor |
| Vocativ | clanule | clanurilor |
- comunitate gentilică caracteristică comunei primitive, formată din oameni legați prin relații de rudenie și de limbă.
- (peior.) clică.
Traduceri
Traduceri
Referințe
- DEX '98 via DEX online
Acest articol este emis de la Wiktionary. Textul este licențiat sub Creative Commons - Attribution - Sharealike. Se pot aplica termeni suplimentari pentru fișierele media.