cislă

română

Etimologie

Din slavă (veche) čislo „număr”.

Pronunție

  • AFI: /'ʧis.lə/


Substantiv


Declinarea substantivului
cislă
f. Singular Plural
Nominativ-Acuzativ cislă cisle
Articulat cisla cislele
Genitiv-Dativ cislei cislelor
Vocativ cislă cislelor
  1. (în orânduirea feudală) cotă-parte de bir care revenea unei persoane sau unei comunități dintr-o sumă plătită în comun; repartizare a dărilor fixată de obștea satului, proporțional cu averea fiecăruia.
  2. întrunire, sfat (sătesc), adunat de obicei pentru stabilirea cislei.

Cuvinte derivate


Traduceri

Anagrame

Referințe

Acest articol este emis de la Wiktionary. Textul este licențiat sub Creative Commons - Attribution - Sharealike. Se pot aplica termeni suplimentari pentru fișierele media.