cepăit

română

Etimologie

Din a cepăi.

Pronunție

  • AFI: /ʧe.pəˈit/


Substantiv


Declinarea substantivului
cepăit
n. Singular Plural
Nominativ-Acuzativ cepăit cepăituri
Articulat cepăitul cepăiturile
Genitiv-Dativ cepăitului cepăiturilor
Vocativ cepăitule cepăiturilor
  1. (rar) faptul de a cepăi; zgomotul produs de încălțăminte în timpul mersului.


Traduceri

Anagrame

Referințe

Acest articol este emis de la Wiktionary. Textul este licențiat sub Creative Commons - Attribution - Sharealike. Se pot aplica termeni suplimentari pentru fișierele media.