cauțiune
română
Etimologie
Din franceză caution < latină cautio, cautionis.
Pronunție
- AFI: /ka.u.ʦiˈu.ne/
Substantiv
| Declinarea substantivului cauțiune | ||
| f. | Singular | Plural |
| Nominativ-Acuzativ | cauțiune | cauțiuni |
| Articulat | cauțiunea | cauțiunile |
| Genitiv-Dativ | cauțiunii | cauțiunilor |
| Vocativ | cauțiune | cauțiunilor |
- sumă de bani depuși pentru garantarea executării de către debitor a unei obligații.
- sumă depusă pentru a obține eliberarea provizorie a unei persoane arestate și care garantează prezentarea acesteia la ancheta penală, la judecată și la executarea pedepsei; (p.ext.) garanție.
Traduceri
Traduceri
Anagrame
Referințe
- DEX '98 via DEX online
Acest articol este emis de la Wiktionary. Textul este licențiat sub Creative Commons - Attribution - Sharealike. Se pot aplica termeni suplimentari pentru fișierele media.