garanta

Vezi și : garanță

română

Etimologie

Din franceză garantir. Confer italiană garantire.

Pronunție

  • AFI: /ga.ran'ta/


Verb


Conjugarea verbului
garanta
Infinitiv a garanta
Indicativ prezent
pers. 1 sg.
garantez
Conjunctiv prezent
pers. 3 sg.
să garanteze
Participiu garantat
Conjugare I
  1. (v.tranz. și intranz.) a da cuiva siguranța că va avea ceva; a asigura (cuiva ceva); a răspunde de valoarea, de calitatea unui obiect.
    Le garantez libertatea.
  2. a se angajamențină în stare de bună funcționare, pe o durată determinată, un aparat, un mecanism etc. vândut.
  3. a răspunde pentru faptele sau pentru comportarea altuia, a da asigurări că...
    Garantez pentru el.
  4. (v.intranz.) a-și lua răspunderea cu averea sa că datoria făcută de altul va fi achitată conform obligațiilor stabilite.

Sinonime

Cuvinte derivate


Traduceri

Referințe

Acest articol este emis de la Wiktionary. Textul este licențiat sub Creative Commons - Attribution - Sharealike. Se pot aplica termeni suplimentari pentru fișierele media.