caloneț

română

Etimologie

Etimologie necunoscută.

Pronunție

  • AFI: /ka.lo'neʦ/


Substantiv


Declinarea substantivului
caloneț
m. Singular Plural
Nominativ-Acuzativ caloneț caloneți
Articulat calonețul caloneții
Genitiv-Dativ calonețului caloneților
Vocativ calonețule caloneților
  1. unealtă manuală în formă de scândurică netedă și subțire, folosită la împletitul plaselor pescărești.


Traduceri

Anagrame

Referințe

Acest articol este emis de la Wiktionary. Textul este licențiat sub Creative Commons - Attribution - Sharealike. Se pot aplica termeni suplimentari pentru fișierele media.