buzdugan

română

Etimologie

Din turcă bozdoğan.

Pronunție

  • AFI: /buz.du'gan/


Substantiv


Declinarea substantivului
buzdugan
n. Singular Plural
Nominativ-Acuzativ buzdugan buzdugane
Articulat buzduganul buzduganele
Genitiv-Dativ buzduganului buzduganelor
Vocativ buzduganule buzduganelor
  1. măciucă sau ghioagă de fier (cu măciulia țintuită), folosită în vechime ca armă de luptă sau ca semn al puterii domnești.
    Buzduganul era semn al puterii domnești.
  2. (bot.) (Sparganium ramosum) plantă acvatică cu frunze plutitoare, cu flori verzi-alburii și cu fructe în formă de măciucă; capul-ariciului, șovar.

Sinonime

  • 1: (mil.) (înv.) topuz
  • 2: (bot.) (reg.) șovar, capul-ariciului

Cuvinte derivate


Traduceri

Referințe

Acest articol este emis de la Wiktionary. Textul este licențiat sub Creative Commons - Attribution - Sharealike. Se pot aplica termeni suplimentari pentru fișierele media.