butirat

română

Etimologie

Din franceză butyrate.

Pronunție

  • AFI: /bu.ti'rat/


Substantiv


Declinarea substantivului
butirat
m. Singular Plural
Nominativ-Acuzativ butirat butirați
Articulat butiratul butirații
Genitiv-Dativ butiratului butiraților
Vocativ butiratule butiraților
  1. sare sau ester al acidului butiric, cu miros de flori sau de fructe, întrebuințat în parfumerie, în industria alimentară.


Traduceri

Anagrame

Referințe

Acest articol este emis de la Wiktionary. Textul este licențiat sub Creative Commons - Attribution - Sharealike. Se pot aplica termeni suplimentari pentru fișierele media.