breviar

română

Etimologie

Din franceză bréviaire < latină breviarium.

Pronunție

  • AFI: /bre.vi'ar/


Substantiv


Declinarea substantivului
breviar
n. Singular Plural
Nominativ-Acuzativ breviar breviare
Articulat breviarul breviarele
Genitiv-Dativ breviarului breviarelor
Vocativ breviarule breviarelor
  1. lucrare în care sunt expuse sumar noțiuni, date etc. dintr-un anumit domeniu.
  2. carte care cuprinde slujbele și rugăciunile pe care preoții și călugării catolici trebuie să le facă sau să le rostească la anumite ore din zi.


Traduceri

Referințe

Acest articol este emis de la Wiktionary. Textul este licențiat sub Creative Commons - Attribution - Sharealike. Se pot aplica termeni suplimentari pentru fișierele media.