brecie

română

Etimologie

Din germană Breccie.

Pronunție

  • AFI: /'bre.ʧi.e/


Substantiv


Declinarea substantivului
brecie
f. Singular Plural
Nominativ-Acuzativ brecie invariabil
Articulat brecia invariabil
Genitiv-Dativ breciei invariabil
Vocativ brecie invariabil
  1. rocă în alcătuirea căreia intră fragmente de roci colțuroase de dimensiuni mari și ciment de natură sedimentară sau eruptivă.


Traduceri

Anagrame

Referințe

Acest articol este emis de la Wiktionary. Textul este licențiat sub Creative Commons - Attribution - Sharealike. Se pot aplica termeni suplimentari pentru fișierele media.