bocitoare

română

Etimologie

Din bocitor.

Pronunție

  • AFI: /bo.ʧi'to̯a.re/


Substantiv


Declinarea substantivului
bocitoare
f. Singular Plural
Nominativ-Acuzativ bocitoare bocitoare
Articulat bocitoarea bocitoarele
Genitiv-Dativ bocitoarei bocitoarelor
Vocativ bocitoareo bocitoarelor
  1. femeie care se îndeletnicește cu bocitul la înmormântări.


Traduceri

Anagrame

Referințe

Acest articol este emis de la Wiktionary. Textul este licențiat sub Creative Commons - Attribution - Sharealike. Se pot aplica termeni suplimentari pentru fișierele media.