auș

Vezi și : aus, Aus, AUS, AUs, aus-, AU$, AÜŠ, A.U.'s

română

Variante

  • aiuș

Etimologie

Din latină ăvus („bunic, tataie; moș”), al cărui rezultat normal *au a dispărut. Forma auș indică adăugarea unui sufix diminutiv -uș (Candrea-Dens., 122; DAR; REW 839); după Pușcariu, Dacor., VIII, 324, acest sufix se datorează unei contaminări cu neaoș; însă o astfel de contaminare se explică anevoie plecându-se de la latină *au față de neaoș (confer și diferența de accent), și este mai curând o impresie întemeiată pe aspectul actual al ambelor cuvinte.

După Pascu, Beiträge, 8, ar fi un derivare de la neauă („zăpadă”) și ar însemna „alb ca neaua”, părere prea extravagantă. Cuvântul este rar, a fost atestat în Oltenia, dar astăzi apare exclusiv în dicționare.

Confer aromână aush.

Pronunție

  • AFI: /aˈuʃ/


Substantiv


Declinarea substantivului
auș
m. Singular Plural
Nominativ-Acuzativ auș auși
Articulat aușul auși
Genitiv-Dativ aușului aușilor
Vocativ - -
  1. (înv. și reg.) moș.
  2. (înv. și reg.) bunic.
  3. (înv. și reg.) unchi.
  4. (înv. și reg.) strămoș.

Cuvinte derivate


Traduceri

Referințe

Acest articol este emis de la Wiktionary. Textul este licențiat sub Creative Commons - Attribution - Sharealike. Se pot aplica termeni suplimentari pentru fișierele media.