tataie

română

Etimologie

Din tată + sufixul -aie.

Pronunție

  • AFI: /taˈta.je/


Substantiv


Declinarea substantivului
tataie
m. Singular Plural
Nominativ-Acuzativ tataie -
Articulat tataia -
Genitiv-Dativ tataiei -
Vocativ tataie -
  1. (reg.) apelativ familiar cu care copiii numesc pe tatăl lor.
  2. bunic.

Sinonime


Traduceri

Referințe

Acest articol este emis de la Wiktionary. Textul este licențiat sub Creative Commons - Attribution - Sharealike. Se pot aplica termeni suplimentari pentru fișierele media.