anafură

română

Variante

Etimologie

Din neogreacă ἀναφορά (anaforá, „relatare”), în primul său sens ar fi putut intra prin intermediul slavă (a)nafora.

Pronunție

  • AFI: /a'na.fu.rə/


Substantiv


Declinarea substantivului
anafură
f. Singular Plural
Nominativ-Acuzativ anafură anafure
Articulat anafura anafurele
Genitiv-Dativ anafurei anafurelor
Vocativ anafură anafurelor
  1. bucățele de prescură care se împart credincioșilor ortodocși la sfârșitul liturghiei.


Traduceri

Referințe

Acest articol este emis de la Wiktionary. Textul este licențiat sub Creative Commons - Attribution - Sharealike. Se pot aplica termeni suplimentari pentru fișierele media.