țiui

română

Etimologie

Din țiu + sufixul -ui.

Pronunție

  • AFI: /ʦi.u'i/


Verb


Conjugarea verbului
țiui
Infinitiv a țiui
Indicativ prezent
pers. 1 sg.
țiuiesc
Conjunctiv prezent
pers. 3 sg.
să țiuiască
Participiu țiuit
Conjugare IV
  1. (v.intranz.) a produce un sunet prelung, ascuțit, cu rezonanță metalică.
  2. (v.intranz.) (despre păsări) a scoate sunete prelungi (și stridente).

Cuvinte derivate

Expresii

  • A (-i) țiui cuiva în urechi (sau în creieri) sau a-i țiui cuiva urechile (sau urechea etc.) = a avea impresia de vâjâială (în urechi sau la cap)


Traduceri

Anagrame

Referințe

Acest articol este emis de la Wiktionary. Textul este licențiat sub Creative Commons - Attribution - Sharealike. Se pot aplica termeni suplimentari pentru fișierele media.