țiuit

română

Etimologie

Din a țiui.

Pronunție

  • AFI: /ʦi.u'it/


Substantiv


Declinarea substantivului
țiuit
n. Singular Plural
Nominativ-Acuzativ țiuit țiuituri
Articulat țiuitul țiuiturile
Genitiv-Dativ țiuitului țiuiturilor
Vocativ țiuitule țiuiturilor
  1. faptul de a țiui; sunet prelung și ascuțit; țiuitură.


Traduceri

Anagrame

Referințe

Acest articol este emis de la Wiktionary. Textul este licențiat sub Creative Commons - Attribution - Sharealike. Se pot aplica termeni suplimentari pentru fișierele media.