țistuială

română

Etimologie

Din a țistui + sufixul -eală.

Pronunție

  • AFI: /ʦis.tu'ja.lə/


Substantiv


Declinarea substantivului
țistuială
f. Singular Plural
Nominativ-Acuzativ țistuială țistuieli
Articulat țistuiala țistuielile
Genitiv-Dativ țistuielii țistuielilor
Vocativ țistuială țistuielilor
  1. acțiunea de a țistui și rezultatul ei; sunet produs prin repetarea interjecției „țist”; țistuitură.


Traduceri

Referințe

Acest articol este emis de la Wiktionary. Textul este licențiat sub Creative Commons - Attribution - Sharealike. Se pot aplica termeni suplimentari pentru fișierele media.