țiștar

română

Etimologie

Etimologie incertă. Poate din a țâști + sufixul -ar.

Pronunție

  • AFI: /ʦiʃ'tar/


Substantiv


Declinarea substantivului
țiștar
m. Singular Plural
Nominativ-Acuzativ țiștar țiștari
Articulat țiștarul țiștarii
Genitiv-Dativ țiștarului țiștarilor
Vocativ țiștarule țiștarilor
  1. (zool.) (Citellus suslica, alternativ, Spermophilus suslicus) mamifer rozător înrudit cu popândăul, foarte păgubitor pentru semănături.

Cuvinte apropiate

Vezi și


Traduceri

Anagrame

Referințe

Acest articol este emis de la Wiktionary. Textul este licențiat sub Creative Commons - Attribution - Sharealike. Se pot aplica termeni suplimentari pentru fișierele media.