păgubitor

română

Etimologie

Din a păgubi + sufixul -tor.

Pronunție

  • AFI: /pə.gu.biˈtor/


Adjectiv


Declinarea adjectivului
păgubitor
Singular Plural
Masculin păgubitor păgubitori
Feminin păgubitoare păgubitoare
Neutru păgubitor păgubitoare
  1. care aduce sau provoacă o pagubă sau un prejudiciu; stricător, dăunător.


Traduceri

Referințe

Acest articol este emis de la Wiktionary. Textul este licențiat sub Creative Commons - Attribution - Sharealike. Se pot aplica termeni suplimentari pentru fișierele media.