șnur

română

Etimologie

Din germană Schnur.

Pronunție

  • AFI: /ʃnur/


Substantiv


Declinarea substantivului
șnur
n. Singular Plural
Nominativ-Acuzativ șnur șnururi
Articulat șnurul șnururile
Genitiv-Dativ șnurului șnururilor
Vocativ șnurule șnururilor
  1. sfoară (îmbrăcată în mătase colorată, în fir etc.), de obicei răsucită în două sau în trei, întrebuințată mai ales ca ornament la îmbrăcăminte; șiret.
  2. ansamblu de fire electrice (foarte) flexibile, izolate între ele și strânse într-un înveliș protector, folosit pentru racordarea la rețea a lămpilor portative, a fiarelor de călcat, a aparatelor de radio etc.

Cuvinte derivate


Traduceri

Referințe

Acest articol este emis de la Wiktionary. Textul este licențiat sub Creative Commons - Attribution - Sharealike. Se pot aplica termeni suplimentari pentru fișierele media.