șnurui

română

Etimologie

Din șnur + sufixul -ui.

Pronunție

  • AFI: /ʃnu.ru'i/


Verb


Conjugarea verbului
șnurui
Infinitiv a șnurui
Indicativ prezent
pers. 1 sg.
șnuruiesc
Conjunctiv prezent
pers. 3 sg.
să șnuruiască
Participiu șnuruit
Conjugare IV
  1. (v.tranz.) a lega foile unui registru cu ajutorul unui șnur petrecut prin fiecare foaie și sigilat la capete, pentru ca foile să nu poată fi sustrase sau înlocuite.

Cuvinte derivate


Traduceri

Referințe

Acest articol este emis de la Wiktionary. Textul este licențiat sub Creative Commons - Attribution - Sharealike. Se pot aplica termeni suplimentari pentru fișierele media.