învârtit

română

Etimologie

Din verbul a învârti.

Pronunție

  • AFI: /ɨn.vɨrˈtit/


Substantiv


Declinarea substantivului
învârtit
n. Singular Plural
Nominativ-Acuzativ învârtit învârtite
Articulat învârtitul învârtitele
Genitiv-Dativ învârtitului învârtitelor
Vocativ învârtitule învârtitelor
  1. faptul de a (se) învârti; învârtire.


Traduceri


Adjectiv


Declinarea adjectivului
învârtit
Singular Plural
Masculin învârtit învârtiți
Feminin învârtită învârtite
Neutru învârtit învârtite
  1. înfășurat, răsucit.


Traduceri


Substantiv


Declinarea substantivului
învârtit
m. Singular Plural
Nominativ-Acuzativ învârtit învârtiți
Articulat învârtitul învârtiții
Genitiv-Dativ învârtitului învârtiților
Vocativ învârtitule învârtiților
  1. (fig.) (fam.) persoană care s-a eschivat (prin favoritism, dare de mită etc.) de la obligațiile militare (în timp de război); persoană care a ajuns la o situație materială sau socială bună, prin mijloace dubioase.

Cuvinte derivate


Traduceri

Etimologie

Din învârti.

Verb

  1. forma de participiu trecut pentru învârti.

Referințe

Acest articol este emis de la Wiktionary. Textul este licențiat sub Creative Commons - Attribution - Sharealike. Se pot aplica termeni suplimentari pentru fișierele media.