încetățeni

română

Etimologie

Din în- + cetățean.

Pronunție

  • AFI: /ɨn.ʧe.tə.ʦe'ni


Verb


Conjugarea verbului
încetățeni
Infinitiv a încetățeni
Indicativ prezent
pers. 1 sg.		 încetățenesc
Conjunctiv prezent
pers. 3 sg.		 să încetățenească
Participiu încetățenit
Conjugare IV
  1. (v.tranz.) a acorda cuiva o cetățenie; a indigena.
  2. (v.refl.) (fig.) a se înrădăcina, a se statornici.

Cuvinte derivate


Traduceri

Referințe

Acest articol este emis de la Wiktionary. Textul este licențiat sub Creative Commons - Attribution - Sharealike. Se pot aplica termeni suplimentari pentru fișierele media.