împușcătură

română

Etimologie

Din a împușca + sufixul -ătură.

Pronunție

  • AFI: /ɨm.puʃ.kə'tu.rə/


Substantiv


Declinarea substantivului
împușcătură
f. Singular Plural
Nominativ-Acuzativ împușcătură împușcături
Articulat împușcătura împușcăturile
Genitiv-Dativ împușcăturii împușcăturilor
Vocativ împușcătură împușcăturilor
  1. zgomot produs de explozia încărcăturii unei arme de foc; pocnet de pușcă.
  2. încărcătură explozivă introdusă într-o rocă sau într-un zăcământ de minereu spre a le sfărâma.


Traduceri

Referințe

Acest articol este emis de la Wiktionary. Textul este licențiat sub Creative Commons - Attribution - Sharealike. Se pot aplica termeni suplimentari pentru fișierele media.