Sezonul de Formula 1 din 1999

Campionatul Mondial de Formula 1
Sezonul 1999
Durată
7 martie - 8 octombrie
Nr. curse
16
Nr. piloți
24
Nr. echipe
11
Campionul la Piloți
Mika Häkkinen (Al 2-lea titlu)
Campionul la Constructori
Ferrari (Al 9-lea titlu)

Campionatul Mondial de Formula 1 din 1999 a fost cel de-al 53-lea sezon al curselor auto pentru mașinile de Formula 1, recunoscut de organismul de conducere al sportului internațional, Federația Internațională de Automobilism, ca fiind competiția de cea mai înaltă clasă pentru mașinile de curse. A inclus cea de-a 50-a ediție a Campionatului Mondial al Piloților, și a 42-a ediție a Campionatului Mondial al Constructorilor. Sezonul a fost disputat pe parcursul a șaisprezece curse, începând în Australia pe 7 martie și terminându-se în Japonia pe 31 octombrie.

Campionatul la Piloți a fost câștigat pentru a doua oară consecutiv de Mika Häkkinen, deși Eddie Irvine, David Coulthard și Heinz-Harald Frentzen au avut cu toții șanse de a câștiga titlul în diferite etape. Ferrari a câștigat al nouălea titlu de constructori și primul din sezonul 1983, deschizând calea pentru era Michael Schumacher a dominației Ferrari începând cu 2000. Cu toate acestea, participarea lui Schumacher în campionatul din 1999 a fost întreruptă din cauza unei accidentări la Marele Premiu al Marii Britanii, unde a suferit un picior rupt într-un accident. S-a întors pentru ultimele două curse ale sezonului pentru a-l ajuta pe Irvine în cursa pentru campionat.

Finalul campionatului a fost desfășurat în circumstanțe controversate: la Marele Premiu inaugural al Malaysiei, Ferrari a ocupat locurile 1 și 2, dar au fost descalificați pentru încălcarea regulamentelor tehnice. Ei au fost reintegrați la apel, asigurându-se că Irvine avea conducerea clasamentului înainte de cursa finală din Japonia. Dacă Schumacher ar fi câștigat, lui Irvine i-ar fi trebuit cel puțin locul 4 pentru a fi campion mondial. Schumacher a luat pole-ul, dar a pierdut startul în fața lui Häkkinen, care apoi a plecat în față, nefiind niciodată deranjat pentru poziție de către Schumacher, în ciuda faptului că au stat aproape toată cursa. Dacă Ferrari și-ar fi interschimbat mașinile, Irvine ar fi pierdut în continuare titlul la numărătoare inversă din cauza celor cinci victorii ale lui Häkkinen, comparativ cu cele patru ale lui Irvine. În cele din urmă, Irvine a terminat la distanță pe locul trei, terminând campionatul pe locul 2, la două puncte în spatele lui Häkkinen.

Piloții și echipele înscrise în campionat

Piloții și echipele următoare au fost incluse în sezonul din 1999 al campionatului. Echipele au concurat cu anvelopele furnizate de Bridgestone.

Imagine Concurent Constructor Motor Șasiu Piloți
Nr. Numele pilotului Etape
West McLaren Mercedes McLaren Mercedes FO110H MP4/14 1 Mika Häkkinen Toate
2 David Coulthard Toate
Scuderia Ferrari Marlboro Ferrari Ferrari 048 F399 3 Michael Schumacher 1–8, 15–16
Mika Salo 9–14
4 Eddie Irvine Toate
Winfield Williams Williams Supertec FB01 FW21 5 Alessandro Zanardi Toate
6 Ralf Schumacher Toate
Benson and Hedges Jordan Honda Jordan Mugen-Honda MF-301 HD 199 7 Damon Hill Toate
8 Heinz-Harald Frentzen Toate
Mild Seven Benetton Playlife Benetton Playlife FB01[a] B199 9 Giancarlo Fisichella Toate
10 Alexander Wurz Toate
Red Bull Sauber Petronas Sauber Petronas SPE-03A[b] C18 11 Jean Alesi Toate
12 Pedro Diniz Toate
Repsol Arrows F1 Team Arrows Arrows T2-F1 A20 14 Pedro de la Rosa Toate
15 Toranosuke Takagi Toate
HSBC Stewart Ford Stewart Ford CR-1 SF3 16 Rubens Barrichello Toate
17 Johnny Herbert Toate
Gauloises Prost Peugeot Prost Peugeot A18 AP02 18 Olivier Panis Toate
19 Jarno Trulli Toate
Fondmetal Minardi Team Minardi Ford VJM1 Zetec-R
Ford VJM2 Zetec-R
M01 20 Luca Badoer 1, 3–16
Stéphane Sarrazin 2
21 Marc Gené Toate
British American Racing BAR Supertec FB01 01 22 Jacques Villeneuve Toate
23 Ricardo Zonta 1–2, 6–16
Mika Salo 3–5

Toate motoarele erau de 3,0 litri, configurație V10.

Calendar

Campionatul Mondial de Formula 1 din 1999 a cuprins următoarele 16 curse.[1]

1. 2. 3. 4.
Marele Premiu al Australiei
5-7 martie
Marele Premiu al Braziliei
9-11 aprilie
Marele Premiu al statului San Marino
30 apr-2 mai
Marele Premiu al Principatului Monaco
13, 15-16 mai

Albert Park (S)

Interlagos (P)

Imola (P)

Monaco (S)
5. 6. 7. 8.
Marele Premiu al Spaniei
28-30 mai
Marele Premiu al Canadei
11-13 iunie
Marele Premiu al Franței
25-27 iunie
Marele Premiu al Marii Britanii
9-11 iulie

Catalunya (P)

Gilles Villeneuve (S)

Magny-Cours (P)

Silverstone (P)
9. 10. 11. 12.
Marele Premiu al Austriei
23-25 iulie
Marele Premiu al Germaniei
30 iul-1 aug
Marele Premiu al Ungariei
13-15 august
Marele Premiu al Belgiei
27-29 august

A1-Ring (P)

Hockenheimring (P)

Hungaroring (P)

Spa-Francorchamps (P)
13. 14. 15. 16.
Marele Premiu al Italiei
10-12 septembrie
Marele Premiu al Europei
24-26 septembrie
Marele Premiu al Malaysiei
15-17 octombrie
Marele Premiu al Japoniei
29-31 octombrie

Monza (P)

Nürburgring (P)

Sepang (P)

Suzuka (P)
(P) - pistă; (S) - stradă.

Următoarele curse a fost incluse în calendarul inițial, dar au fost anulate ulterior:

Mare Premiu Circuit Data programată
Marele Premiu al Chinei
Zhuhai (P)
21 martie
Marele Premiu al Argentinei
Oscar Alfredo Gálvez (P)
28 martie
Surse:[1][2][3][4]

Rezultate și clasamente

Marile Premii

Etapa Mare Premiu Pole position Cel mai rapid tur Pilotul câștigător Constructorul câștigător Raport Lider
Pilot Dif.
1 MP al Australiei Mika Häkkinen Michael Schumacher Eddie Irvine Ferrari Raport IRV 4
2 MP al Braziliei Mika Häkkinen Mika Häkkinen Mika Häkkinen McLaren-Mercedes Raport 2
3 MP al statului San Marino Mika Häkkinen Michael Schumacher Michael Schumacher Ferrari Raport MSC 4
4 MP al Principatului Monaco Mika Häkkinen Mika Häkkinen Michael Schumacher Ferrari Raport 8
5 MP al Spaniei Mika Häkkinen Michael Schumacher Mika Häkkinen McLaren-Mercedes Raport 6
6 MP al Canadei Michael Schumacher Eddie Irvine Mika Häkkinen McLaren-Mercedes Raport HAK 4
7 MP al Franței Rubens Barrichello David Coulthard Heinz-Harald Frentzen Jordan-Mugen-Honda Raport 8
8 MP al Marii Britanii Mika Häkkinen Mika Häkkinen David Coulthard McLaren-Mercedes Raport 8
9 MP al Austriei Mika Häkkinen Mika Häkkinen Eddie Irvine Ferrari Raport 2
10 MP al Germaniei Mika Häkkinen David Coulthard Eddie Irvine Ferrari Raport IRV 8
11 MP al Ungariei Mika Häkkinen David Coulthard Mika Häkkinen McLaren-Mercedes Raport 2
12 MP al Belgiei Mika Häkkinen Mika Häkkinen David Coulthard McLaren-Mercedes Raport HAK 1
13 MP al Italiei Mika Häkkinen Ralf Schumacher Heinz-Harald Frentzen Jordan-Mugen-Honda Raport 0
14 MP al Europei Heinz-Harald Frentzen Mika Häkkinen Johnny Herbert Stewart-Ford Raport 2
15 MP al Malaysiei Michael Schumacher Michael Schumacher Eddie Irvine Ferrari Raport IRV 4
16 MP al Japoniei Michael Schumacher Michael Schumacher Mika Häkkinen McLaren-Mercedes Raport HAK 2

Sistemul de punctaj

Punctele sunt acordate primilor șase piloți care au terminat în fiecare cursă, folosind următoarea structură:

Loc 1 2 3 4 5 6
Puncte 10 6 4 3 2 1

Pentru a obține toate punctele, câștigătorul cursei trebuie să termine cel puțin 75% din distanța programată. Jumătate de puncte sunt acordate dacă câștigătorul cursei termină mai puțin de 75% din distanță, cu condiția terminării a cel puțin două tururi complete. În cazul de egalitate la încheierea campionatului, se folosește un sistem de numărătoare, cel mai bun rezultat fiind folosit pentru a decide clasamentul final.

Note
  • ^1 - În cazul în care nu sunt încheiate două tururi complete, nu se acordă nici un punct și cursa este abandonată.
  • ^2 - În cazul în care doi sau mai mulți piloți realizează același cel mai bun rezultat de un număr egal de ori, se va folosi următorul cel mai bun rezultat. Dacă doi sau mai mulți piloți vor avea un număr egal de rezultate de un număr egal de ori, FIA va nominaliza câștigătorul conform unor criterii pe care le va considera potrivite.

Clasament Campionatul Mondial al Piloților

Poz. Pilot AUS
BRA
SMR
MON
ESP
CAN
FRA
GBR
AUT
GER
HUN
BEL
ITA
EUR
MAL
JPN
Puncte
1 Mika Häkkinen AbP 1P
R
AbP 3P
R
1P 1 2 AbP
R
3P
R
AbP 1P 2P
R
AbP 5R 3 1[c] 76
2 Eddie Irvine 1 5 Ab 2 4 3R 6 2 1 1 3 4 6 7 1 3 74
3 Heinz-Harald Frentzen 2 3* Ab 4 Ab 11* 1 4 4 3 4 3 1 AbP 6 4 54
4 David Coulthard Ab Ab 2 Ab 2 7 AbR 1 2 5R 2R 1 5 Ab Ab Ab 48
5 Michael Schumacher 8R 2 1R 1 3R AbP 5 NS 2P
R
2P
R
44
6 Ralf Schumacher 3 4 Ab Ab 5 4 4 3 Ab 4 9 5 2R 4 Ab 5 35
7 Rubens Barrichello 5 Ab 3 9* DSC Ab 3P 8 Ab Ab 5 10 4 3 5 8 21
8 Johnny Herbert NS Ab 10* Ab Ab 5 Ab 12 14 11* 11 Ab Ab 1 4 7 15
9 Giancarlo Fisichella 4 Ab 5 5 9 2 Ab 7 12* Ab Ab 11 Ab Ab 11 14* 13
10 Mika Salo 7* Ab 8 9 2 12 7 3 Ab 10
11 Jarno Trulli Ab Ab Ab 7 6 Ab 7 9 7 Ab 8 12 Ab 2 NS Ab 7
12 Damon Hill Ab Ab 4 Ab 7 Ab Ab 5 8 Ab 6 6 10 Ab Ab Ab 7
13 Alexander Wurz Ab 7 Ab 6 10 Ab Ab 10 5 7 7 14 Ab Ab 8 10 3
14 Pedro Diniz Ab Ab Ab Ab Ab 6 Ab 6 6 Ab Ab Ab Ab Ab Ab 11 3
15 Jean Alesi Ab Ab 6 Ab Ab Ab Ab 14* Ab 8 16* 9 9 Ab 7 6 2
16 Olivier Panis Ab 6 Ab Ab Ab 9 8 13 10 6 10 13 11* 9 Ab Ab 2
17 Marc Gené Ab 9 9 Ab Ab 8 Ab 15 11 9 17 16 Ab 6 9 Ab 1
18 Pedro de la Rosa 6 Ab Ab Ab 11 Ab 11 Ab Ab Ab 15 Ab Ab Ab Ab 13 1
Alessandro Zanardi Ab Ab 11* 8 Ab Ab Ab 11 Ab Ab Ab 8 7 Ab 10 Ab 0
Toranosuke Takagi 7 8 Ab Ab 12 Ab DSC 16 Ab Ab Ab Ab Ab Ab Ab Ab 0
Jacques Villeneuve Ab Ab Ab Ab Ab Ab Ab Ab Ab Ab Ab 15 8 10* Ab 9 0
Ricardo Zonta Ab NSC Ab 9 Ab 15* Ab 13 Ab Ab 8 Ab 12 0
Luca Badoer Ab 8 Ab Ab 10 10 Ab 13 10 14 Ab Ab Ab Ab Ab 0
Stéphane Sarrazin Ab 0
Poz. Pilot AUS
BRA
SMR
MON
ESP
CAN
FRA
GBR
AUT
GER
HUN
BEL
ITA
EUR
MAL
JPN
Puncte
Sursa:[5]
Legendă
CuloareRezultat
AuriuCâștigător
ArgintiuLocul 2
BronzLocul 3
VerdeAlte locuri care punctează
Albastru Alte locuri
Nu s-a clasat, dar a terminat cursa (NC)
PurpuriuA abandonat cursa (Ab)
NegruDescalificat (DSC)
AlbNu a luat startul (NS)
Roșu Nu s-a calificat (NSC)
Fără culoare Retras înainte de calificări (Ret)
Exclus (EX)
Nu a participat (celulă goală)
AdnotareÎnsemnătate
PPole position
RCel mai rapid tur
* Nu a terminat, dar a parcurs mai mult de 90% din cursă

Clasament Campionatul Mondial al Constructorilor

Poz. Constructor AUS
BRA
SMR
MON
ESP
CAN
FRA
GBR
AUT
GER
HUN
BEL
ITA
EUR
MAL
JPN
Puncte
1 Ferrari 1 2 1R 1 3R 3R 5 2 1 1 3 4 3 7 1 2P
R
[d]
128
8R 5 Ab 2 4 AbP 6 NS 9 2 12 7 6 Ab 2P
R
3
2 McLaren-Mercedes AbP 1P
R
2 3P
R
1P 1 2 1 2 5R 1P 1 5 5R 3 1 124
Ab Ab AbP Ab 2 7 AbR AbP
R
3P
R
AbP 2R 2P
R
AbP Ab Ab Ab
3 Jordan-Mugen-Honda 2 3* 4 4 7 11* 1 4 4 3 4 3 1 AbP 6 4 61
Ab Ab Ab Ab Ab Ab Ab 5 8 Ab 6 6 10 Ab Ab Ab
4 Stewart-Ford 5 Ab 3 9* Ab 5 3P 8 14 11* 5 10 4 1 4 7 36
NS Ab 10* Ab DSC Ab Ab 12 Ab Ab 11 Ab Ab 3 5 8
5 Williams-Supertec 3 4 11* 8 5 4 4 3 Ab 4 9 5 2R 4 10 5 35
Ab Ab Ab Ab Ab Ab Ab 11 Ab Ab Ab 8 7 Ab Ab Ab
6 Benetton-Playlife 4 7 5 5 9 2 Ab 7 5 7 7 11 Ab Ab 8 10 16
Ab Ab Ab 6 10 Ab Ab 10 12* Ab Ab 14 Ab Ab 11 14*
7 Prost-Peugeot Ab 6 Ab 7 6 9 7 9 7 6 8 12 11* 2 Ab Ab 9
Ab Ab Ab Ab Ab Ab 8 13 10 Ab 10 13 Ab 9 NS Ab
8 Sauber-Petronas Ab Ab 6 Ab Ab 6 Ab 6 6 8 16* 9 9 Ab 7 6 5
Ab Ab Ab Ab Ab Ab Ab 14* Ab Ab Ab Ab Ab Ab Ab 11
9 Arrows 6 8 Ab Ab 11 Ab 11 16 Ab Ab 15 Ab Ab Ab Ab 13 1
7 Ab Ab Ab 12 Ab DSC Ab Ab Ab Ab Ab Ab Ab Ab Ab
10 Minardi-Ford Ab 9 8 Ab Ab 8 10 15 11 9 14 16 Ab 6 9 Ab 1
Ab Ab 9 Ab Ab 10 Ab Ab 13 10 17 Ab Ab Ab Ab Ab
BAR-Supertec Ab Ab 7* Ab 8 Ab 9 Ab 15* Ab 13 15 8 8 Ab 9 0
Ab NSC Ab Ab Ab Ab Ab Ab Ab Ab Ab Ab Ab 10* Ab 12
Poz. Constructor AUS
BRA
SMR
MON
ESP
CAN
FRA
GBR
AUT
GER
HUN
BEL
ITA
EUR
MAL
JPN
Puncte
Sursa:[5]
Legendă
CuloareRezultat
AuriuCâștigător
ArgintiuLocul 2
BronzLocul 3
VerdeAlte locuri care punctează
Albastru Alte locuri
Nu s-a clasat, dar a terminat cursa (NC)
PurpuriuA abandonat cursa (Ab)
NegruDescalificat (DSC)
AlbNu a luat startul (NS)
Roșu Nu s-a calificat (NSC)
Fără culoare Retras înainte de calificări (Ret)
Exclus (EX)
Nu a participat (celulă goală)
AdnotareÎnsemnătate
PPole position
RCel mai rapid tur
* Nu a terminat, dar a parcurs mai mult de 90% din cursă

Note:

  • Pozițiile sunt sortate după cel mai bun rezultat, rândurile nefiind legate de piloți. În caz de egalitate de puncte, cele mai bune poziții obținute au determinat rezultatul.

Note

  1. Benetton a folosit motoare Supertec. Din motive de sponsorizare, aceste motoare au fost redenumite drept „Playlife”.
  2. Sauber a folosit motoare Ferrari. Din motive de sponsorizare, aceste motoare au fost redenumite drept „Petronas”.
  3. Mika Häkkinen și-a adjudecat titlul la piloți la Marele Premiu al Japoniei.
  4. Ferrari și-a adjudecat titlul la constructori la Marele Premiu al Japoniei.

Referințe

  1. 1 2 „1999 Argentine Grand Prix” (PDF). FIA.com. Fédération Internationale de l'Automobile. . Arhivat din original (PDF) la . Accesat în .
  2. „Provisional 1999 calendar”. www.atlasf1.com. . Accesat în .
  3. „Chinese Grand Prix cancelled”. BBC Sport. . Accesat în .
  4. „Argentine Grand Prix Ruled Out for 1999”. tehrantimes.com. . Accesat în .
  5. 1 2 „1999 FIA Formula One World Championship – Final Classification” (PDF). FIA. Arhivat din original (PDF) la . Accesat în .
Acest articol este emis de la Wikipedia. Textul este licențiat sub Creative Commons - Attribution - Sharealike. Se pot aplica termeni suplimentari pentru fișierele media.