Jørn Utzon

Jørn Utzon

The Sydney Opera House, noaptea
Date personale
Născut9 aprilie 1918
Copenhaga, Danemarca
Decedat29 noiembrie 2008
Helsingør, Regiunea Hovedstaden, Danemarca[1]
ÎnmormântatHellebæk Kirkegård[*][[Hellebæk Kirkegård |]]
Cauza decesuluicauze naturale (infarct miocardic)
PărințiAage Utzon[*][[Aage Utzon (inginer danez)|]][2]
CopiiJan Utzon[*][[Jan Utzon (arhitect danez)|]]
Kim Utzon[*][[Kim Utzon (arhitect danez)|]]
Lin Utzon[*][[Lin Utzon (Danish designer and painter)|]]
Cetățenie Regatul Danemarcei[*]
Ocupațiearhitect
Locul desfășurării activitățiiSydney
Kuweit
Teheran
Copenhaga
Helsingør
Limbi vorbitelimba daneză[3][4]
Alma MaterAcademia Regală Daneză de Arte Frumoase[*] 
Clădiri semnificativeOpera din Sydney
Casa arhitectului, Hellebæk⁠(d), Danemarca
Melli Bank, Teheran, Iran
National Assembly of Kuwait⁠(d), Kuwait City, Kuwait
Proiecte semnificativeMuzeu al artistului Asger Jorn, Silkeborg, Danemarca
Teatru, Zürich, Elveția
Teatrul Jeita, Liban,
Design semnificativSydney Opera House
Premii
Premiul Wolff (1992)
Premiul Pritzker (2004)

Jørn Utzon, AC⁠(d)[5] (n. , Copenhaga, Danemarca – d. , Helsingør, Regiunea Hovedstaden, Danemarca) a fost un arhitect danez. Utzon este în primul rând cunoscut pentru proiectarea clădirii Operei din Sydney (în original, Sydney Opera House), Australia, care a devenit în 2007 parte a Patrimoniului UNESCO.

Biografie

Utzon s-a născut în Copenhaga ca fiu al unui inginer naval și a crescut în Danemarca. Începând cu 1937 a studiat arhitectura la Universitatea din Copenhaga, lucrând ulterior pentru celebrii arhitecți Alvar Aalto și Frank Lloyd Wright. În 1950, și-a deschis propriul său birou de arhitectură în Copenhaga.

Sydney Opera House

În 1957, cu totul neașteptat, întrucât era prima sa lucrare propusă în afara Danemarcei și a spațiului scandinav, Utzon a câștigat competiția pentru proiectarea Operei din Sydney, Sydney Opera House. Desenele pe care Uzon le-a trimis depășeau criteriile minimale cerute, fiind aproape un adevărat proiect. Unul dintre arbitrii concursului, arhitectul american de origine finlandeză Eero Saarinen, a declarat că a recunoscut imediat "geniul" arhitectului și al proiectului, fiind pentru el absolut singura opțiune de ales dintre toate lucrările primite. Prin contrast, Ludwig Mies van der Rohe i-a întors efectiv spatele lui Utzon, când acesta i-a fost prezentat.

În cadrul vieții sale profesionale, Utzon a adus puțin câte puțin diferite schimbări conceptului său original. Spre exemplu, structurile de forma unor cochilii, care acoperă cele două holuri au fost reproiectate devenind din eliptice secțiuni sferice cu diferite raze de curbură și mărimi. Conform arhitectului, designul actual a fost inspirat de simpla cojire a unei portocale. De fapt, cele 14 forme curbate de tipul unor cochilii, dacă sunt combinate, formează o sferă completă.

În ciuda planurilor spectaculoase pe care arhitectul danez le-a avut pentru interiorul acestor holuri, Utzon nu a fost lăsat să le realizeze din motive ce țin strict de politicianismul australian al anilor ' 60. La alegerile statului New South Wales din anul 1965, guvernul liberal al Sir Robert William Askin⁠(d) a fost ales și Utzon a intrat imediat în conflict cu Ministrul lucrărilor publice, Davis Hughes⁠(d). Încercând să taie continuu din costurile proiectului, a cărui valoare totală fusese anterior masiv sub-evaluată (vedeți articolul recent a lui Bent Flyvbjerg Arhivat în , la Wayback Machine.), Hughes a început să inspecteze agresiv proiectul lui Utzon, orarul și costurile de realizare ale diferitelor segmente ale clădirii. Apoi a oprit toate plățile către Utzon, forțându-l pe acesta să demisioneze din funcția de arhitect-șef al proiectului în februarie 1966. Aceste lucruri fiind cu mult peste capacitatea lui de înțelegere și acceptare, Jørn Utzon a părăsit Australia, nemaiîntorcându-se niciodată la "locul crimei".

După multe întâmplări, în final, The Sydney Opera House a fost terminată și inaugurată oficial de regina Elizabeth II, în calitatea ei de Regină a Australiei⁠(d). Arhitectul nu a fost invitat la ceremonie și nici măcar numele său nu a fost pomenit.

Proiecte majore realizate


Proiecte majore nerealizate

Literatură

  • Arkitektur (revistă), Copenhaga 1947 #7-9, essay Tendenser i nutidens arkitektur by Jørn Utzon and Tobias Faber
  • Arkitektur (revistă), Copenhaga 1970 #1, essay Additiv arkitektur by Jørn Utzon
  • Zodiac 5 (revistă), Milano 1959
  • Zodiac 10 (revistă), Milano 1962, essay Platforms and Plateaus: Ideas of a Danish Architect by Jørn Utzon
  • Zodiac 14 (revistă), Milano 1965
  • Sigfried Gideon: Space, Time and Architecture. Cambridge, Mass: Harvard University Press, 1967
  • Kenneth Frampton: Studies in Tectonic Culture. Cambridge, Mass. & London: MIT-Press, 1995. ISBN 0-262-56149-2
  • Françoise Fromonot: Jørn Utzon, The Sydney Opera House. Corte Madera, California: Gingko Press, 1998. ISBN 3-927258-72-5
  • Richard Weston: Utzon - Inspiration, Vision, Architecture. Denmark: Edition Bløndal, 2002. ISBN 87-88978-98-2
  • J.J. Ferrer Forés: Jørn Utzon. Obras y Proyectos. Works and Projects. Spain: GG 2006. ISBN 978-84-252-2060-9

Referințe


  1. „Jørn Utzon”, Gemeinsame Normdatei, accesat în
  2. Arkitekter verksamma i Sverige, accesat în
  3. Autoritatea BnF, accesat în
  4. CONOR.SI[*] Verificați valoarea |titlelink= (ajutor)
  5. Companion of the Order of Australia

Legături externe


Acest articol este emis de la Wikipedia. Textul este licențiat sub Creative Commons - Attribution - Sharealike. Se pot aplica termeni suplimentari pentru fișierele media.