1918

Ianuarie

• 4 ianuarie: A apărut, la Paris, a doua serie a publicației săptămânale „La Roumanie” (până la 12 iunie 1919).
• 7-9 ianuarie: Primul Război Mondial. Bătălia de la Galați.
• 8 ianuarie: Președintele american, Woodrow Wilson, formulează Cele 14 puncte.
• 13 ianuarie-26 ianuarie: Guvernul Rusiei întrerupe relațiile diplomatice cu România. În legătură cu tezaurul României, sovietul comisarilor poporului al RSFS Ruse declară: "Tezaurul României, aflat în păstrare la Moscova, se declară intangibil pentru oligarhia română. Puterea sovietică își asumă răspunderea de a păstra acest tezaur pe care îl va preda în mâinile poporului român".
• 20-25 ianuarie: Primul Război Mondial. Lupta de la Tighina.
• 24 ianuarie: Republica Democratică Moldovenească își declară independența față de Rusia.
• 26 ianuarie-8 februarie: Demisia guvernului I.I.C. Brătianu–Take Ionescu. Noul guvern va fi condus de generalul Alexandru Averescu.
• 28 ianuarie: URSS: S-a înființat Armata Roșie a muncitorilor și țăranilor. Primul conducător a fost Lev Troțki. A fost activă până în anul 1946. După 1946 s-a numit Armata sovietică.

Februarie

• 1 februarie-14 februarie: Rusia adoptă calendarul gregorian. Ca o consecință, aniversarea Revoluției din Octombrie, de acum încolo, va fi pe 7 noiembrie.
• 16 februarie: Lituania își declară independența față de Uniunea Sovietică și față de Germania.
• 24 februarie: Estonia își declară independența față de Rusia.

Martie

• 3 martie: Primul Război Mondial. Tratatul de la Brest-Litovsk. Tratat de pace semnat de către Puterile Centrale și Rusia, punând capăt ostilităților desfășurate în Primul Război Mondial.
• 7 martie: Finlanda formează o alianță cu Germania.
• 12 martie: Noua conducere bolșevică reinstalează capitala Rusiei la Moscova (de la Sankt Petersburg).
• 13 martie: Matsushita Electric Industrial Co., Ltd (din 2008 redenumit Panasonic după numele celei mai cunoscute mărci a companiei). Producător japonez important de echipament electric și de aparate electrocasnice fondat de Matsushita Konosuke cu sediul la Kadoma, Japonia.
• 27 martie-9 aprilie: Unirea Basarabiei (noul stat independent Republica Democratică Moldovenească) cu România.

Aprilie

• 15 aprilie: Bojdeuca din Iași, a lui Ion Creangă, a fost declarată muzeu, devenind prima casă memorială din România.
• 24 aprilie: Tratatul de pace de la București, dintre România, pe de o parte și Germania, Austro-Ungaria, Bulgaria și Turcia, pe de altă parte. Pacea, înrobitoare pentru țara noastră, nu a fost niciodată ratificată de către Regele Ferdinand, tratatul devenind nul.

Mai

• 7 mai: România, fiind separată de aliații din vest, este forțată să semneze tratatul de pace de la București cu Puterile Centrale.
• 23 mai: Peste 60 de personalități marcante românești, aflate la Paris, au semnat un protest împotriva tratatului impus României de Puterile Centrale.

Iunie

• 1 iunie: Primul Război Mondial: Pe Frontul de Vest începe Bătălia din pădurea Belleau. Se va finaliza la 26 iunie cu victoria Aliaților.
• 12 iunie: Marele Duce Mihail Alexandrovici al Rusiei este executat în suburbiile orașului Perm, devenind primul Romanov ucis de bolșevici.

Iulie

• 15-18 iulie: Primul Război Mondial. A doua bătălie de pe râul Marna. Ultimul mare atac german din Primul Război Mondial.
• 17 iulie: Din ordinul Partidului bolșevic și îndeplinit de CEKA, Țarul Nicolae al II-lea Rusiei, soția lui, Alexandra Feodorovna, și copii lor: Olga, Tatiana, Maria, Anastasia și Alexei, sunt uciși în Casa Ipatiev din Ekaterinburg, Rusia.
• 17 iulie: Vasul britanic, RMS Carpathia, este torpilat și scufundat în largul coastei de est a Irlandei de submarinul german, U-55. 218 oameni din cei 223 aflați la bord sunt salvați.

August

• 30 august: La Moscova, a avut loc atentatul Faniei Kaplan asupra lui Lenin, însă acesta supraviețuiește. În aceeași zi, la Petrograd, șeful CEKA este asasinat.

Septembrie

• 9 septembrie: Constituirea, din inițiativa lui Constantin Parhon, a Societății de neurologie, psihiatrie și psihologie din Iași (din 1921 și de endocrinologie).
• 25 septembrie: La Berlin se semnează protocolul prin care Dobrogea este cedată în întregime Bulgariei.

Octombrie

• 3 octombrie: Polonia își declară independența față de Rusia.
• 18 octombrie: Înființarea Societății simfonice "George Enescu" din Iași.
• 27 octombrie: Guvernul român a adresat trupelor Puterilor Centrale un ultimatum de 24 de ore, prin care le-a cerut să părăsească teritoriul Transilvaniei și Banatului.
• 28 octombrie: Cehoslovacia își câștigă independența față de Austro-Ungaria.
• 28 octombrie: Crearea Tineretului Comunist în Rusia.
• 31 octombrie: Timișoara este proclamată Republica Bănățeană.

Noiembrie

• 9 noiembrie: Împăratul Wilhelm al II-lea abdică și alege să trăiască în exil în Țările de Jos.
• 11 noiembrie: Sfârșitul Primului Război Mondial la ora 11, în a 11-a zi a lunii a 11-a din anul 1918.
• 11 noiembrie: Tratatul de pace de la Compiègne dintre Germania și Franța.
• 11 noiembrie: Împăratul Carol I al Austriei abdică.
• 12 noiembrie: Austria devine republică.
• 13-14 noiembrie: Ministrul Oszkár Jászi negociază cu reprezentanții Consiliul Național Român Central la Arad înființarea unei confederații danubiene. Propunerea este respinsă de reprezentanții românilor transilvăneni, care cer ruperea totală de Ungaria.
• 14 noiembrie: Cehoslovacia devine republică.
• 15 noiembrie: Armata sârbă intră în Timișoara.
• 16 noiembrie: Ungaria își declară independența față de Austria.
• 15 noiembrie-28 noiembrie: Unirea Bucovinei cu România.
• 17 noiembrie: Apare la București, săptămânal sau bisăptămânal "Socialismul", organul Partidului Socialist și al Uniunii sindicale.
• 18 noiembrie: Regele Ferdinand, Regina Maria și Guvernul (aflați în exil la Iași) se reîntorc triumfal în București. În aceleași momente, la Alba Iulia (unde calendarele arătau 1 decembrie, conform stilului nou adoptat în Austro-Ungaria) se proclamă Unirea Transilvaniei cu România.
• 29 noiembrie: Demisia guvernului C. Coandă, formarea cabinetului liberal condus de I.I.C. Brătianu.

Decembrie

• 1 decembrie: Declarația de la Alba Iulia: În Alba Iulia se proclamă Unirea Transilvaniei cu Regatul României. Această zi va deveni Ziua Națională a României în anul 1990.
• 3 decembrie: Armatele coloniale franceze sosesc în Timișoara pentru a evita orice posibil conflict între Serbia și România.
• 14 decembrie: Pentru prima oară, în Marea Britanie, femeile au drept de vot la alegerile generale.
• 16 decembrie: Decret privind exproprierea pământului. Începutul reformei agrare (între 1918-1921 s-au expropriat de la vechii proprietari aproximativ 6 milioane ha de pământ - circa 66% din suprafața funciară - ce au fost împărțite țăranilor, modificându-se astfel structura proprietății în noua Românie).

Nedatate

• august: „Gripa Spaniolă” omoară peste 25 milioane de oameni în următoarele 6 luni (de trei ori mai mulți decât au murit în timpul războiului).
• A fost fondat studioul de film, Warner Bros, la Hollywood, California, Statele Unite, de către un grup de emigranți evrei (frații Albert, Harry, Jack și Sam Warner) din Polonia.
• Constituția sovietică din 1918.
• Serbia, Muntenegru, Macedonia, Slovenia, Croația, Dalmația, Voivodina, Bosnia și Herțegovina se unesc în "Regatul sârbilor, croaților și slovenilor".

Ianuarie

• 15 ianuarie: David Kendall, matematician și statistician englez, membru de onoare al Academiei Române (d. 2007)
• 20 ianuarie: Ion Frunzetti, antropolog cultural, critic și istoric de artă, scriitor, profesor și traducător român (d. 1985)
• 26 ianuarie: Nicolae Ceaușescu, politician și dictator comunist român, primul președinte al României (1967-1989), (d. 1989)

Februarie

• 19 februarie: Walter Biemel, filosof german originar din România (d. 2015)

Martie

• 10 martie: Carl Ludwig de Habsburg-Lorena, fiul împăratului Carol I al Austriei (d. 2007)

Aprilie

• 9 aprilie: Ervin Abádi, scriitor, redactor și grafician maghiar de origine evreiască (d. 1979)
• 18 aprilie: André Bazin, critic și teoretician de film francez (d. 1958)

Mai

• 4 mai: Kakuei Tanaka, politician japonez, prim-ministru al Japoniei (1972-1974), (d. 1993)
• 11 mai: Richard Feynman, fizician evreu-american, laureat al Premiului Nobel pentru fizică (1965), (d. 1988)
• 12 mai: Julius Rosenberg, spion american. A furnizat secrete armatei sovietice (d. 1953)

Iunie

• 14 iunie: T.M. Aluko (n. Timothy Mofolorunso Aluko), scriitor nigerian (d. 2010)

Iulie

• 14 iulie: Ingmar Bergman (n. Ernst Ingmar Bergman), regizor și scenarist suedez de film (d. 2007)
• 15 iulie: Bertram Neville Brockhouse, fizician canadian, laureat al Premiului Nobel (d. 2003)
• 18 iulie: Nelson Mandela (n. Nelson Rolihlahla Mandela), om politic sud-african, președinte al Africii de Sud (1994-1999), laureat al Premiului Nobel pentru pace (1993), (d. 2013)

• Leonard Bernstein, pianist, dirijor și compozitor american
• Rita Hayworth, actriță americană
• Aleksandr I. Soljenițîn, scriitor, dramaturg, romancier, istoric, activist și dizident anticomunist rus, laureat al Premiului Nobel
• Helmut Schmidt, politician german, cancelar al Germaniei

August

• 25 august: Leonard Bernstein, pianist, dirijor și compozitor american de etnie evreiască (d. 1990)

Septembrie

• 3 septembrie: Ada Zevin (Ada Mironovna Zevina), artist plastic din R. Moldova de etnie evreiască (d. 2005)
• 8 septembrie: Derek Barton, chimist britanic, laureat al Premiului Nobel (d. 1998)

Octombrie

• 17 octombrie: Rita Hayworth (n. Margarita Carmen Cansino), actriță americană de film (d. 1987)

Noiembrie

• 7 noiembrie: Billy Graham, evanghelist creștin, pastor american de orientare baptistă (d. 2018)
• 27 noiembrie: Boris Paton, fizician ucrainean, membru de onoare al Academiei de Științe a Moldovei (d. 2020)

Decembrie

• 11 decembrie: Aleksandr Isaievici Soljenițîn, scriitor, dramaturg, romancier, istoric, activist și dizident anticomunist rus, laureat al Premiului Nobel pentru literatură (1970), (d. 2008)
• 14 decembrie: Radu Beligan, actor român de film, radio, teatru și televiziune, membru de onoare al Academiei Române (d. 2016)
• 21 decembrie: Kurt Waldheim, om politic austriac, secretar general al ONU (1972-1981), (d. 2007)
• 23 decembrie: Helmut Schmidt, politician german, cancelar al Germaniei de Vest (1974-1982), (d. 2015)