2000

2000
MM

Evenimente  • Nașteri  • Decese

◄ · Secolul XIX ◄ Secolul XX ► Secolul XXI · ►
◄ · Anii 1980 · Anii 1990 ◄ Anii 2000 ► Anii 2010 · Anii 2020 · ►
◄◄ · ◄ · 1995 · 1996 · 1997 · 1998 · 1999 ◄ 2000 ► 2001 · 2002 · 2003 · 2004 · 2005 · ► · ►►

Cronologie tematică: Conducători de stat  • Astronomie  • Cinematografie  • Informatică  • Jocuri video  • Literatură  • Muzică  • Sport  • Știință  • SF  • Zborul spațial

2000 în alte calendare
Ab urbe condita 2753
Calendarul armean 1449
ԹՎ ՌՆԽԹ
Calendarul Bahá'í 156 / 157
Calendarul bengalez 1406 / 1407
Calendarul berber 2950
Calendarul bizantin 7508 / 7509
Calendarul budist 2544
Calendarul burmez 1362
Calendarul chinezesc 4696 / 4697
Calendarul coptic 1716 / 1717
Calendarul ebraic 5760 / 5761
Calendarul etiopian 1992 / 1993
Calendarul republican francez CCVIII / CCIX
208 / 209
Calendarul hindus
Vikram Samvat 2055 / 2056
Shaka Samvat 1922 / 1923
Calendarul iranian 1378 / 1379
Calendarul islamic 1420 / 1421
Calendarul japonez Heisei 12
(平成12年)
Calendarul coreean
Era Dangun 4333
Era Juche 89
Calendarul minguo ROC 89
民國89年
Calendarul seleucid 2311 / 2312
Calendarul tailandez 2543

2000 (MM) a fost un an bisect al calendarului gregorian, care a început într-o zi de sâmbătă. A fost al 2000-lea an d.Hr., ultimul an din mileniul al II-lea și din secolul al XX-lea, precum și primul an din deceniul 2000-2009. A fost desemnat:

  • Anul Internațional pentru Cultura Păcii.
  • Anul Internațional al Matematicii.

Evenimente

Ianuarie

Februarie

  • 1 februarie: Alegerile pentru președinția Senatului au fost câștigate de liberalul Mircea Ionescu Quintus (72 voturi pentru, 38 împotrivă) care l-a învins în competiție pe senatorul PD, Dan Vasiliu. Funcția rămăsese vacantă prin numirea lui Petre Roman, fostul președinte al Senatului, la conducerea Ministerului de Externe.
  • 15 februarie: Președintele Germaniei, Johannes Rau, aflat în vizită în Israel, și-a cerut în mod public iertare poporului evreu pentru Holocaust.
  • 15 februarie: La Bruxelles are loc ceremonia de începere oficială a negocierilor de aderare la UE a celor șase state recent invitate: România, Slovacia, Letonia, Lituania, Bulgaria, Malta.
  • 17 februarie: Microsoft lansează programul de operare Windows 2000.
  • 19 februarie: La Convenția Națională a PD, Petre Roman este reales în funcția de președinte al partidului.
  • 21 februarie: Ion Iliescu, liderul PDSR și Pavel Todoran, liderul sindicatului CNSLR-Frăția, semnează un acord de colaborare care prevede ca pe listele de candidați la alegeri ale PDSR să figureze și sindicaliști de la CNSLR-Frăția, iar membrii acestei confederații sindicale urmează să-i voteze pe candidații PDSR.[1]
  • 24 februarie: Senatorul George Pruteanu, plecat din PNȚCD în 1998, anunță de la tribuna Parlamentului că se înscrie în PDSR.
  • 25 februarie: Se naște o nouă alianță politică: Polul Democrat-Social din România (PDSR). PUR și PDSR și-au botezat alianța astfel încât acronimul să fie tot PDSR. Liderii celor două formațiuni, Ion Iliescu și Dan Voiculescu, cad de acord să aibă listă comună la alegerile parlamentare și să susțină același candidat la alegerile prezidențiale.[1]

Martie

  • 21 martie: Papa Ioan Paul al II-lea începe prima vizită oficială a unui pontif romano-catolic în Israel.
  • 26 martie: Alegeri prezidențiale în Rusia. Vladimir Putin este ales președinte în primul său mandat.
  • 26 martie: Filmul American Beauty câștigă premiul Oscar pentru Cel mai bun film.
  • 28 martie: Se încheie recensământul membrilor de sindicat efectuat de Agenția Națională de Ocupare și Formare profesională. Cel mai mare număr de membri de sindicat îi are CNSLR-Frăția - 639.845, urmată de Blocul Național Sindical - 388.666; CSDR - 317.108, Cartel „Alfa” - 316.425.
  • 29-30 martie: Conferință la Bruxelles prin care vor fi susținute proiectele cu demarare rapidă ale statelor care au avut pierderi din cauza războiului din Kosovo: Albania, Macedonia, Bulgaria, Muntenegru, România, Croația, Bosnia cu 2,4 miliarde de dolari. România a obținut finanțări pentru: două tronsoane de șosea care fac parte din coridoarele transeuropene - 151 km între București și Cernavodă și 48 km între București și Giurgiu; s-a mai aprobat finanțarea lucrărilor pentru începerea lucrărilor la podul de peste Dunăre, dintre România și Bulgaria, în zona Calafat-Vidin, și s-a dispus refacerea podului de la Novi Sad care, după ce a fost bombardat, a blocat traficul pe Dunăre, provocând României pagube considerabile.[2]

Aprilie

  • 3 aprilie: După 7 ani de așteptări, la Strasbourg, PDSR este admis membru cu drepturi depline în Grupul socialist al Adunării Parlamentare a Consiliului Europei. PD-istul Bogdan Niculescu Duvăz a pledat cu convingere pentru cauza PDSR.[2]
  • 26 aprilie: Se lansează postul de televiziune, din trustul Media Pro, Pro TV Internațional.
  • 28 aprilie: La Chișinău se semnează Tratatul de parteneriat privilegiat și cooperare între România și Republica Moldova de către miniștrii de Externe ai celor două țări - Petre Roman (România) și Nicolae Tăbăcaru (Republica Moldova).

Mai

  • 5 mai: Are loc o aliniere rară a corpurilor cerești (Soare, Lună, Mercur-Saturn) în timpul Lunii noi.[3]
  • 11-31 mai: La Cluj-Napoca aproximativ 200 de oameni se adună în fața sediului Fondului Național de Investiții (FNI) pentru a încerca să-și recupereze banii depuși. În zilele următoare fenomenul ia amploare, astfel că în mai multe localități din țară sediile FNI sunt luate cu asalt de investitorii care-și cer banii înapoi. Ioana Maria Vlas, președinta SOV Invest, societatea care administrează Fondul, solicită (24 mai) suspendarea temporară a activității FNI. În urma încetării de plăți, numărul investitorilor care vor să-și recupereze banii crește alarmant. La 25 mai Ioana Maria Vlas își anunță demisia din funcție, din motive de sănătate. Poliția precizează că Ioana Maria Vlas a părăsit România, încă din 22 mai. Parchetul Curții Supreme de Justiție emite (31 mai) mandate de arestare pentru Ioana Maria Vlas și alți trei membri ai Consiliului de Administrație ai SOV Invest.[4]
  • 23-25 mai: Regina Margareta a II-a a Danemarcei, împreună cu Prințul Consort Henrik, efectuează o vizită de stat în România, la invitația președintelui Emil Constantinescu.

Iunie

  • 2 iunie: Petre Roman, ministrul de Externe anunță că România a încheiat cu succes negocierile cu UE în vederea integrării pentru primele cinci capitole și urmează să-și continue negocierile pentru încă opt capitole.
  • 4 iunie: Primul tur al alegerilor locale din România. Pentru funcția de primar general al Capitalei s-au înscris în cursa electorală 36 de candidați. Candidații situați pe primele două locuri după primul tur de scrutin sunt: Sorin Oprescu (PDSR) care a obținut 41,16% din voturi și Traian Băsescu (PD), cu 17,19%.
  • 5 iunie: Agențiile Băncii Populare Române din Cluj-Napoca și București au sistat plățile pentru șase luni. Banca Populară Română se află în dificultate datorită valului mare de cereri de retragere a depunerilor, după zvonul că banca nu mai prezentă garanții.[5]
  • 6-8 iunie: Băncile populare din mai multe localități sunt luate cu asalt de depunătorii care vor să-și retragă banii pentru că nu mai au încredere în acest gen de bănci. În România funcționau la acel moment aproximativ 2000 de bănci populare.[5]
  • 7 iunie: Protestele investitorilor la FNI n-au încetat de la începutul crizei (11 mai) și iau forme tot mai severe: blocări de drumuri, greve ale foamei, atacuri cu pietre.[5]
  • 7 iunie: PNȚCD l-a exclus pe Cainenco Petrovici, fostul președinte al CEC, care a semnat, alături de Ioana Maria Vlas, ca beneficiar, contractul prin care se garantau certificatele de investitori la FNI.[5]
  • 18 iunie: Al doilea tur al alegerilor locale din România. PDSR obține 36,71% din voturi, PD - 12,68%, CDR - 11,08%, PNL - 8,81%, ApR - 8,54%, independenții - 6,15%, UDMR - 3,06%, PRM - 2,81%. Primăria Generală a Capitalei este câștigată de vicepreședintele PD, Traian Băsescu, cu 50,69% din voturi care îl îmvinge pe candidatul PDSR, Sorin Oprescu (49,31 % din voturi). Toate celelalte primării de sector din București sunt câștigate de candidați PDSR.
  • 23 iunie: Patriarhul Teoctist îl vizitează pe cardinalul Alexandru Todea la reședința acestuia din Reghin. Vizita este o premieră după reintrarea Bisericii Române Unite cu Roma în legalitate.
  • 28 iunie: Guvernul stabilește pragul de 5% pentru accesul partidelor în viitorul Parlament. Pentru alianțele electorale, la pragul de 5% se adaugă 3% pentru al doilea partid al alianței și 1% pentru fiecare din celelalte partide, începând cu al treilea.[6]
  • 29 iunie: Se dă publicității Raportul pe anul 2000 al Programului Națiunilor Unite pentru Dezvoltare, care clasifică 174 de state în funcție de condițiile generale de viață de care beneficiază cetățenii lor, respectiv venitul pe cap de locuitor, asistența medicală, condițiile de educație, speranța de viață. România ocupă locul 64. Primele trei state sunt: Canada, Norvegia, SUA. Dintre țările foste socialiste cele mai multe se află mai bine plasate decât România: Slovenia - 29, Cehia - 33, Slovacia - 40, Ungaria - 43, Polonia - 44, Estonia - 46, Croația - 49, Lituania - 52, Belarus - 57, Bulgaria - 60, Rusia - 62, Letonia - 63. În urma României sunt Macedonia și Albania.[6]

Iulie

  • 1 iulie: Este inaugurat Podul Øresund, care face legătura între Danemarca și Suedia.
  • 17 iulie: Președintele Emil Constantinescu anunță, într-o intervenție televizată, că a hotărât să nu candideze pentru un al doilea mandat de președinte al României.
  • 25 iulie: Un avion Concorde, aparținând Air France, se prăbușește în Gonesse, Franța. Toți cei 100 de pasageri au murit în accident, de asemenea întregul echipaj (9 persoane) și 4 oameni pe pământ. Acest tip de avion a fost retras din circulație trei ani mai târziu.

August

  • 7 august: Liderii PNȚCD, loan Mureșan, Remus Opriș, ai UFD, Varujan Vosganian, Adrian lorgulescu și liderul FER, Alexandru lonescu, hotărăsc constituirea unei noi alianțe de centru dreapta, CDR 2000, care va susține un unic candidat la alegerile prezidențiale, preferatul fiind Mugur Isărescu. Oficial, CDR 2000 va lua naștere la 31 august.
  • 10 august: Proteste ale investitorilor FNI care cer o confirmare scrisă că vor primi banii investiți înapoi. Premierul Mugur Isărescu a anunțat că păgubiții FNI nu vor fi despăgubiți din fonduri publice.
  • 14 august: Țarul Nicolae al II-lea și câțiva membri ai familiei imperiale, asasinați în anul 1918 de către bolșevici, sunt canonizați de către sinodul Bisericii Ortodoxe Ruse.

Septembrie

  • 12 septembrie: Comisia parlamentară de anchetă a FNI și-a prezentat raportul din care rezultă că la FNI s-au produs ilegalități în lanț, pe parcursul câtorva ani, favorizate de indiferența, lipsa de control sau chiar colaborarea unor instituții ale statului: CNVM, Ministerul Finanțelor, CEC, BNR, Banca Agricolă, Ministerul Justiției, Guvernul, Parlamentul.[7]
  • 14 septembrie 2000: Microsoft a lansat Windows Me (Windows Millennium Edition), un sistem de operare destinat în special utilizatorilor casnici. Aceasta a fost ultima versiune din familia Windows bazată pe nucleul MS-DOS și a reprezentat o tranziție către epoca modernă a sistemelor de operare Windows. Dar acesta a fost un eșec.
  • 15 septembrie: Ceremonia de deschidere a Jocurilor Olimpice de vară Sydney, Australia.

Octombrie

Noiembrie

  • 9 noiembrie: Tribunalul București declară începerea procedurii de lichidare a Credit Bank.
  • 26 noiembrie: Alegeri prezidențiale în România. Prezența la vot este de 65,31%. După primul scrutin Ion Iliescu conduce cu 36,35%, urmat de Corneliu Vadim Tudor 28,34% care se clasifică pentru al 2-lea scrutin.
  • 27 noiembrie: În România se produce o mobilizare generală pentru a diminua șansele lui CV Tudor de a deveni președintele României. Mai multe personalități de prestigiu care l-au contestat consecvent pe Ion Iliescu îndeamnă electoratul să-l aleagă pe Ion Iliescu. Regele Mihai, Doina Cornea sau Ion Diaconescu susțin candidatura lui Iliescu pe principiul „dintre două rele trebuie să alegi răul mai mic”.[8]

Decembrie

Nașteri

Ianuarie

Februarie

Martie

  • 1 martie: Ștefania Jipa, handbalistă română
  • 15 martie: Kristian Kostov, cântăreț rus
  • 21 martie: Jace Norman, actor american
  • 25 martie: Jadon Sancho (Jadon Malik Sancho), fotbalist englez (atacant)
  • 28 martie: Aleyna Tilki, cântăreață turcă

Aprilie

  • 2 aprilie: Biniyam Girmay, ciclist eritreean
  • 12 aprilie: Manuel Turizo, cântăreț columbian
  • 13 aprilie: Khea (Ivo Alfredo Thomas Serué), muzician argentinian
  • 15 aprilie: Holly Mills, atletă britanică
  • 22 aprilie: Antonio Sefer, fotbalist român
  • 25 aprilie: Dejan Kulusevski, fotbalist suedez

Mai

  • 7 mai: Maxwell Perry Cotton, actor american
  • 8 mai: Femke Verschueren, cântăreață belgiană
  • 9 mai: Ștefan Târnovanu, fotbalist român
  • 15 mai: Daiana Iastremska, jucătoare de tenis ucraineană
  • 25 mai: Claire Liu, jucătoare de tenis americană

Iunie

Iulie

  • 5 iulie: Sebastian Korda, jucător de tenis american
  • 12 iulie: Vinicius Júnior (Vinícius José Paixão de Oliveira Júnior), fotbalist brazilian (atacant)
  • 21 iulie: Erling Braut Håland, fotbalist norvegian (atacant)

August

  • 2 august: Varvara Graceva, jucătoare de tenis rusă
  • 3 august: Landry Bender, actriță americană
  • 8 august: Félix Auger-Aliassime, jucător de tenis canadian
  • 17 august: Lil Pump (n. Gazzy Garcia), rapper american

Septembrie

Noiembrie

Decese

Ianuarie

Februarie

Martie

  • 4 martie: Cella Dima, 83 ani, actriță română (n. 1916)
  • 5 martie: Nicolae-Victor Teodorescu, 92 ani, matematician român (n. 1908)
  • 7 martie: Hirokazu Ninomiya, 82 ani, fotbalist japonez (atacant), (n. 1917)
  • 7 martie: Théodore Brauner, 85 ani, fotograf român (n. 1914)
  • 9 martie: Ion Oarcăsu, 74 ani, critic literar român (n. 1925)
  • 21 martie: Bogdan Căuș (Arșag Bogdan Căuș), 79 ani, jurnalist român (n. 1920)
  • 21 martie: Mircea Zaciu, 71 ani, critic și istoric literar român (n. 1928)
  • 25 martie: Victor Naghi, 79 ani, director al ARO Câmpulung, român (n. 1920)
  • 25 martie: Paul Călinescu, 97 ani, regizor român (n. 1902)
  • 26 martie: Karel Thole (Carolus Adrianus Maria Thole), 85 ani, pictor din Țările de Jos (n. 1914)
  • 31 martie: Alexandru Cumpătă, 78 ani, pictor român (n. 1922)

Aprilie

Mai

  • 1 mai: Steve Reeves (Stephen Lester Reeve), 74 ani, actor american (n. 1926)
  • 4 mai: Hendrik Casimir (Hendrik Brugt Gerhard Casimir), 90 ani, fizician neerlandez (n. 1909)
  • 17 mai: Nestor Vornicescu (n. Neculai Vornicescu), 72 ani, teolog român (n. 1927)
  • 21 mai: Erich Mielke (Erich Fritz Emil Mielke), 92 ani, politician german (n. 1907)
  • 28 mai: Vlad Ionescu (Vlad Ștefăniță Ionescu), 62 ani, inginer român (n. 1938)

Iunie

  • 3 iunie: Merton Miller (Merton Howard Miller), 77 ani, economist american, laureat al Premiului Nobel (1990), (n. 1923)
  • 4 iunie: Takashi Kano, 79 ani, fotbalist japonez (atacant), (n. 1920)
  • 5 iunie: Houshang Golshiri, 62 ani, scriitor iranian (n. 1937)
  • 6 iunie: Frédéric Dard (aka San Antonio), 78 ani, scriitor francez (n. 1921)
  • 15 iunie: Jules Roy, 92 ani, scriitor francez (n. 1907)
  • 16 iunie: Împărăteasa Kōjun (n. Prințesa Nagako), 97 ani, soția împăratului Hirohito al Japoniei (n. 1903)
  • 21 iunie: Ion Alecsandrescu, 71 ani, fotbalist român (atacant), (n. 1928)
  • 22 iunie: Philippe Chatrier (Philippe Georges Yves Chatrier), 72 ani, jucător francez de tenis (n. 1928)
  • 24 iunie: Vintilă Cossini, 86 ani, fotbalist român (n. 1913)
  • 26 iunie: Corneliu Mănescu, 84 ani, comunist român (n. 1916)
  • 26 iunie: Avraham Yosef Schapira, 79 ani, politician israelian (n. 1921)

Iulie

  • 1 iulie: Walter Matthau (n. Walter John Matthow), 79 ani, actor american de etnie evreiască (n. 1920)
  • 5 iulie: Joseph Wohlfart, 80 ani, politician luxemburghez (n. 1920)
  • 26 iulie: John Wilder Tuckey, 85 ani, statistician american (n. 1915)

August

Septembrie

Octombrie

Noiembrie

Decembrie

Premii Nobel

Note

  1. 1 2 Ștefănescu, Domnița. 11 ani din istoria Romaniei, decembrie 1989 - decembrie 2000. Mașina de Scris. p. 840.
  2. 1 2 Ștefănescu, Domnița. 11 ani din istoria Romaniei, decembrie 1989 - decembrie 2000. Mașina de Scris. p. 851.
  3. ↑ „Planetary Alignment of 5 May 2000”. Nssdc.gsfc.nasa.gov. Accesat în .
  4. ↑ Ștefănescu, Domnița. 11 ani din istoria Romaniei, decembrie 1989 - decembrie 2000. Mașina de Scris. p. 864.
  5. 1 2 3 4 Ștefănescu, Domnița. 11 ani din istoria Romaniei, decembrie 1989 - decembrie 2000. Mașina de Scris. p. 869.
  6. 1 2 Ștefănescu, Domnița. 11 ani din istoria Romaniei, decembrie 1989 - decembrie 2000. Mașina de Scris. p. 873.
  7. ↑ Ștefănescu, Domnița. 11 ani din istoria Romaniei, decembrie 1989 - decembrie 2000. Mașina de Scris. p. 883.
  8. ↑ Ștefănescu, Domnița. 11 ani din istoria Romaniei, decembrie 1989 - decembrie 2000. Mașina de Scris. p. 894.
Acest articol este emis de la Wikipedia. Textul este licențiat sub Creative Commons - Attribution - Sharealike. Se pot aplica termeni suplimentari pentru fișierele media.