Comuna Gratia, Teleorman

Gratia
—  comună  —
Gratia
Gratia (România)
Poziția geografică
Coordonate: 🌍 ({{PAGENAME}}) / 🌍
Țară România
Județ Teleorman
SIRUTA153062
ReședințăGratia
ComponențăGratia, Ciurari-Deal, Drăghinești
Guvernare
 - primar al comunei Gratia[*]​Ion Florea[*]​[1][2] (PSD, )
Suprafață
 - Total36,46 km²
Populație (2021)
 - Total2.571 locuitori
Fus orarUTC+2
Prezență online
https://primaria-gratia.ro/
GeoNames
Amplasarea în cadrul județului

Gratia este o comună în județul Teleorman, Muntenia, România, formată din satele Ciurari-Deal, Drăghinești și Gratia (reședința).[3]

Așezare

Comuna este localizată în partea central-sudică a Câmpiei Române, și see află în partea de nord-est a județului Teleorman, în Câmpia Găvanu-Burdea, pe malul drept al Dâmbovnicului.

Toponimii

Gratia

Este o foarte veche așezare, urme ale existentei umane aici datând din epoca de piatră, mărturie stând în acest sens numeroasele vase din piatră descoperite aici. Numele localității provine de la un pod de gratii aflat în centrul comunei, peste râul Dâmbovnic.

Drăghinești

Denumirea satului Drăghinești provine de la numele unui căpitan al lui Mihai Viteazul, Barbu Draghinescu, căruia după bătălia de la Neajlov, domnitorul țării i-a dăruit drept răsplată această moșie. Denumirea satului Fărcășeni provine de la numele stolnicului Radu Fărcășanu, care a avut în proprietate aceasta moșie. Acesta se trage dintr-o veche familie boierească din zona Romanațiului, județul Olt. Strămoșul acestei familii boierul Fărcășanu era membru al divanului domnesc al lui Constantin Brâncoveanu.

Ciuraru-Deal

Numele satului se trage de la o ocupație foarte veche pe care o aveau locuitorii așezării, si anume confecționarea de ciururi din piele de vită, utilizate la selecționarea grânelor.

Istorie

La sfârșitul secolului al XIX-lea, comuna purta numele de Gratia-Mare, făcea parte din plasa Neajlovului a județului Vlașca, și era alcătuit din cătunele Gratia-Mare, Fărcășanca și Drăghinești cu o populație de 2226 de locuitori. În comună existau trei biserici și o școală mixtă.[4]

Anuarul Socec din 1925 consemnează comuna în aceiași plasă, cu o populație de 3130 de locuitori.[5] În anul 1931, după o reorganizare administrativ-teritorială, comuna Gratia-Mare a primit numele de Gratia.[6]

În anul 1968, a trecut la județul Teleorman în structura actuală.[7]

Demografie



Componența etnică a comunei Gratia

     Români (87,36%)

     Romi (5,68%)

     Alte etnii (0%)

     Necunoscută (6,96%)




Componența confesională a comunei Gratia

     Ortodocși (92,92%)

     Alte religii (0,08%)

     Necunoscută (7%)

Conform recensământului efectuat în 2021, populația comunei Gratia se ridică la 2.571 de locuitori, în scădere față de recensământul anterior din 2011, când fuseseră înregistrați 3.005 locuitori.[8] Majoritatea locuitorilor sunt români (87,36%), cu o minoritate de romi (5,68%), iar pentru 6,96% nu se cunoaște apartenența etnică.[9] Din punct de vedere confesional, majoritatea locuitorilor sunt ortodocși (92,92%), iar pentru 7% nu se cunoaște apartenența confesională.[10]

Politică și administrație

Comuna Gratia este administrată de un primar și un consiliu local compus din 11 consilieri. Primarul, Ion Florea[*], de la Partidul Social Democrat, este în funcție din . Începând cu alegerile locale din 2024, consiliul local are următoarea componență pe partide politice:[11]

   PartidConsilieriComponența Consiliului
Partidul Social Democrat8        
Partidul Național Liberal2        
Uniunea Salvați România1        

Personalități născute aici

Note

  1. ↑ Rezultatele alegerilor locale din 2016, Biroul Electoral Central
  2. ↑ Rezultatele alegerilor locale din 2012 (PDF), Biroul Electoral Central, arhivat din original (PDF) la
  3. ↑ „Anexă: Denumirea și componența unităților administrativ-teritoriale pe județe”. Legea 290. Parlamentul României. .
  4. ↑ Lahovari, George Ioan (). „Gratia-Mare, com. rur.” (PDF). Marele Dicționar Geografic al Romîniei. 3. București: Stab. grafic J. V. Socecu. p. 624.
  5. ↑ Melbert, N., ed. (). „Comuna Gratia-Mare”. Anuarul Socec al României-mari. București: Editura "Socec & co." soc. anon. IV. Provinciile Vechiului Regat: 809.
  6. ↑ „Tablou de regruparea comunelor rurale întocmit conform legii privind modificarea unor dispozițiuni din legea pentru organizarea administrațiunii locale”. Monitorul oficial și imprimeriile statului (161): 471. .
  7. ↑ „Legea nr. 2/1968”. Monitoruljuridic.ro. Accesat în .
  8. ↑ „Rezultatele recensământului din 2011: Tab8. Populația stabilă după etnie – județe, municipii, orașe, comune”. Institutul Național de Statistică din România. iulie 2013. Accesat în .
  9. ↑ „Rezultatele recensământului din 2021: Populația rezidentă după etnie (Etnii, Macroregiuni, Regiuni de dezvoltare, Județe, Municipii, orașe și comune)”. Institutul Național de Statistică din România. iunie 2023. Accesat în .
  10. ↑ „Rezultatele recensământului din 2021: Populația rezidentă după religie (Religii, Macroregiuni, Regiuni de dezvoltare, Județe, Municipii, orașe și comune*)”. Institutul Național de Statistică din România. iunie 2023. Accesat în .
  11. ↑ „Rezultatele finale ale alegerilor locale din 2024” (Json). Autoritatea Electorală Permanentă. Accesat în .
Acest articol este emis de la Wikipedia. Textul este licențiat sub Creative Commons - Attribution - Sharealike. Se pot aplica termeni suplimentari pentru fișierele media.