Comuna Dracea, Teleorman

Dracea
—  comună  —
Dracea (România)
Poziția geografică în România
Coordonate: 🌍 ({{PAGENAME}}) / 🌍
Țară România
Județ Teleorman
SIRUTA155109
Atestare1740
ReședințăDracea
Componență
Dracea
Florica
Zlata
Guvernare
 - primar al comunei Dracea[*]​Cristian-Adrian Tismănaru[*]​[1] (PNL, )
Suprafață
 - Total42,18 km²
Populație (2021)
 - Total1.575 locuitori
Fus orarUTC+2
Prezență online
http://primaria-dracea.ro/
GeoNames
Amplasarea în cadrul județului

Dracea este o comună în județul Teleorman, Muntenia, România, formată din satele Dracea (reședința), Florica și Zlata.[2] Cu o suprafață: 4273 hectare (310 hectare – intravilan; 3968 – extravilan), acest sat dispune de o zonă mare pentru plantație.

Demografie




Componența etnică a comunei Dracea

     Români (86,98%)

     Alte etnii (0%)

     Necunoscută (13,02%)




Componența confesională a comunei Dracea

     Ortodocși (86,1%)

     Alte religii (0,44%)

     Necunoscută (13,46%)

Conform recensământului efectuat în 2021, populația comunei Dracea se ridică la 1.575 de locuitori, în creștere față de recensământul anterior din 2011, când fuseseră înregistrați 1.358 de locuitori.[3] Majoritatea locuitorilor sunt români (86,98%), iar pentru 13,02% nu se cunoaște apartenența etnică.[4] Din punct de vedere confesional, majoritatea locuitorilor sunt ortodocși (86,1%), iar pentru 13,46% nu se cunoaște apartenența confesională.[5]

Politică și administrație

Comuna Dracea este administrată de un primar și un consiliu local compus din 9 consilieri. Primarul, Cristian-Adrian Tismănaru[*], de la Partidul Național Liberal, este în funcție din . Începând cu alegerile locale din 2024, consiliul local are următoarea componență pe partide politice:[6]

   PartidConsilieriComponența Consiliului
Partidul Național Liberal8        
Partidul Social Democrat1        

Istorie

La sfârșitul secolului al XIX-lea, comuna făcea parte din plasa Călmățuiul al județului Teleorman și era alcătuit din satele Dracea, Florica și Zlata, cu o populație de 1890 de locuitori. În comună exista o școală mixtă cu 28 elevi și două biserici.[7]

Satele Florica și Zlata s-au desprins de comuna Dracea, în perioada 1924–1932 și 1934–1950 pentru formarea comunei Florica, dar în anul 1933, respectiv, 1950 au redevenit parte a comunei Dracea.

Anuarul Socec din 1925 consemnează comuna în plasa Turnu-Măgurele a aceluiași județ și cu o populație de 3300 de locuitori.[8]

În anul 1950, comuna a trecut în administrația raionului Turnu Măgurele al regiunii Teleorman, raion care, doi ani mai târziu, a fost inclus în regiunea București.

În 1968, comuna a trecut la județul Teleorman, dar a fost desființată imediat, iar satele ei au trecut la comuna Crângu.[9] Comuna a fost reînființată în 2004, în structura actuală.[10]

Legendele localității

Legenda satului Dracea

Satul Dracea se numea în vechime Sichir. Prima atestare documentară a localității datează din anii 1512-1513, noua denumire a localității Dracea, fiind atestată în anul 1740, în "Lista satelor", din timpul domniei lui Constantin Mavrocordat, numele provenind la armașul Drăcea Golescu, un boier care domnea asupra acelor sate) și care a luptat pe vremea domnitorului Mihai Viteazul, câștigând bătălii importante pe valea Călmățuiului (fiind cunoscută astăzi sub denumirea de Satu Nou).

Legenda satului Florica

Satul Florica s-a format în anul 1899, în urma împroprietării însurățeilor pe moșia Nenciulești-Bogdana, denumirea provenind de la numele unei fiice a inginerului Bilciurescu, care a măsurat terenul la împroprietărire.

Legenda satului Zlata

După legendele bătrânilor, satul Zlata ar fi existat încă din vremuri străbune, neapărând în nicio atestare documentară datorită numărului redus de gospodării, iar denumirea ar proveni de la proprietatea unei mori de pe râul Călmățui.

Activități economice

Oamenii din aceasta zonă se ocupă cu agricultura (grâu, porumb, orz, secară, floarea-soarelui, rapiță, sfeclă de zahăr), creșterea animalelor (în 2003, erau crescute 1500 ovine și 430 bovine), morărit, panificație, apicultură.

Monumente istorice

Patru monumente istorice se găsesc în comuna Dracea, printre care moara din Dracea, datând din anul 1930, Biserica "Sfântul Nicolae", datând din anul 1881, primăria datând din anul 1931 și biblioteca comunei datând din anul 1968.

Instituții

  1. Grădinița
  2. Școala primară
  3. Școala gimnazială
  4. Dispensar
  5. Farmacie
  6. Postul de Poliție Dracea, inaugurat în 2004
  7. Stadion de fotbal
  8. Parcurile și spațiile de joacă din satul Dracea.
  9. Căminul cultural din satul Florica

Note

  1. ↑ Rezultatele alegerilor locale din 2016, Biroul Electoral Central
  2. ↑ „Anexă: Denumirea și componența unităților administrativ-teritoriale pe județe”. Legea 290. Parlamentul României. .
  3. ↑ „Rezultatele recensământului din 2011: Tab8. Populația stabilă după etnie – județe, municipii, orașe, comune”. Institutul Național de Statistică din România. iulie 2013. Accesat în .
  4. ↑ „Rezultatele recensământului din 2021: Populația rezidentă după etnie (Etnii, Macroregiuni, Regiuni de dezvoltare, Județe, Municipii, orașe și comune)”. Institutul Național de Statistică din România. iunie 2023. Accesat în .
  5. ↑ „Rezultatele recensământului din 2021: Populația rezidentă după religie (Religii, Macroregiuni, Regiuni de dezvoltare, Județe, Municipii, orașe și comune*)”. Institutul Național de Statistică din România. iunie 2023. Accesat în .
  6. ↑ „Rezultatele finale ale alegerilor locale din 2024” (Json). Autoritatea Electorală Permanentă. Accesat în .
  7. ↑ Lahovari, George Ioan (). „Dracea, com. rur.” (PDF). Marele Dicționar Geografic al Romîniei. 3. București: Stab. grafic J. V. Socecu. p. 215.
  8. ↑ Melbert, N., ed. (). „Comuna Dracea”. Anuarul Socec al României-mari. București: Editura "Socec & co." soc. anon. IV. Provinciile Vechiului Regat: 706.
  9. ↑ „Legea nr. 2/1968”. Monitoruljuridic.ro. Accesat în .
  10. ↑ „Legea nr.84/2004 prin înființarea unor comune noi”. legislatie.just.ro. Accesat în .
Acest articol este emis de la Wikipedia. Textul este licențiat sub Creative Commons - Attribution - Sharealike. Se pot aplica termeni suplimentari pentru fișierele media.