Comuna Feldioara, Brașov
| Feldioara | |||
| — comună — | |||
| |||
Feldioara (România) Poziția geografică în România | |||
| Coordonate: 🌍 / 🌍 | |||
|---|---|---|---|
| Țară | România | ||
| Județ | Brașov | ||
| SIRUTA | 40955 | ||
| Reședință | Feldioara | ||
| Sate componente | Feldioara, Colonia Reconstrucția, Rotbav | ||
| Guvernare | |||
| - Primar | Sorin Taus[*][1] (PNL, ) | ||
| Suprafață | |||
| - Total | 76 km² | ||
| Altitudine | 389 m.d.m. | ||
| Populație (2021) | |||
| - Total | 6.311 locuitori | ||
| Fus orar | UTC+2 | ||
| Cod poștal | 507065 | ||
| Prezență online | |||
| site web oficial GeoNames | |||
| Localizare în cadrul județului | |||
Feldioara (în germană: Marienburg, în dialectul săsesc: Marembrich,[2] în maghiară: Barcaföldvár) este o comună în județul Brașov, Transilvania, România, formată din satele Colonia Reconstrucția, Feldioara (reședința) și Rotbav.[3]
Așezare geografică
Comuna Feldioara este situată la 20 km nord de Brașov și 100 km de Sighișoara, pe o colină care se desprinde din Munții Perșani și se oprește pe malul Oltului. Comuna aparține regiunii istorice Țara Bârsei și se află pe DN13 și E60.
Comuna Feldioara se învecinează:
Scurt istoric
Pe malul stîng al Oltului, în punctul numit "Cetățuia", a existat o așezare romană, probabil un castru sau castellum, de unde provin fragmente ceramice și cărămizi. Cea mai prețioasă descoperire de pe teritoriul acestei comune o reprezintă lingoul de aur, cu inscripții latine ștampilate, de 393 grame din secolul al IV-lea (provine din Imperiul Roman de Răsărit)[4]
Prima atestare documentară a comunei Feldioara a fost în anul 1240, sub numele de Castrum Sancte Mariae, „Cetatea Mariei” (germ. Marienburg ), dat de Ordinul Cavalerilor Teutoni, prezenți în Țara Bârsei între 1211-1225 .
Obiective turistice
- Cetatea Feldioarei, secolul al XIII-lea - secolul al XVII-lea, monument istoric
- Ansamblul bisericii evanghelice fortificate din Feldioara, secolul al XIII-lea - al XIX-lea, monument istoric
- Biserica „Sfântul Ioan Botezătorul” din Feldioara, 1788, monument istoric
- Monumentul studenților sași căzuți în 1612 [1912-1913], monument istoric
- Ansamblul bisericii evanghelice fortificate din satul Rotbav, construcție secolul al XIII-lea, monument istoric
- Situl arheologic de la Rotbav
- Așezare din epoca bronzului de la Feldioara
- Bălțile piscicole de la Rotbav
Demografie
Componența etnică a comunei Feldioara
Români (84,3%)
Maghiari (3,6%)
Romi (3,23%)
Alte etnii (0,25%)
Necunoscută (8,62%)
Componența confesională a comunei Feldioara
Ortodocși (82,49%)
Romano-catolici (2,71%)
Reformați (1,95%)
Alte religii (3,39%)
Necunoscută (9,46%)
Conform recensământului efectuat în 2021, populația comunei Feldioara se ridică la 6.311 locuitori, în creștere față de recensământul anterior din 2011, când fuseseră înregistrați 6.154 de locuitori.[5] Majoritatea locuitorilor sunt români (84,3%), cu minorități de maghiari (3,6%) și romi (3,23%), iar pentru 8,62% nu se cunoaște apartenența etnică.[6] Din punct de vedere confesional, majoritatea locuitorilor sunt ortodocși (82,49%), cu minorități de romano-catolici (2,71%) și reformați (1,95%), iar pentru 9,46% nu se cunoaște apartenența confesională.[7]
Politică și administrație
Comuna Feldioara este administrată de un primar și un consiliu local compus din 15 consilieri. Primarul, Sorin Taus[*], de la Partidul Național Liberal, este în funcție din . Începând cu alegerile locale din 2024, consiliul local are următoarea componență pe partide politice:[8]
| Partid | Consilieri | Componența Consiliului | ||||||||||
|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|
| Partidul Național Liberal | 10 | |||||||||||
| Alianța pentru Unirea Românilor | 3 | |||||||||||
| Partidul Social Democrat | 2 | |||||||||||
Primarii comunei
Vezi și
- Primăria comunei Feldioara
- Feldioara pe site-ul Prefecturii Brașov
- Microregiunea Alutus Maior
- Biserica fortificată din Feldioara, Brașov
- Biserica „Sfântul Ioan Botezătorul” din Feldioara
- Lagărul de prizonieri de război de la Feldioara
Note
- ↑ Rezultatele alegerilor locale din 2012 (PDF), Biroul Electoral Central, arhivat din original (PDF) la
- ↑ Siebenbuerger.de. „Marienburg im Burzenland”. Siebenbuerger.de. Accesat în .
- ↑ „Anexă: Denumirea și componența unităților administrativ-teritoriale pe județe”. Legea 290. Parlamentul României. .
- ↑ Oct. Iliescu, Nouveles informations relatives aux lingots romains d'or trouvés en Transilvanie, RÉSEE, 3, 1965, p. 269–281
- ↑ „Rezultatele recensământului din 2011: Tab8. Populația stabilă după etnie – județe, municipii, orașe, comune”. Institutul Național de Statistică din România. iulie 2013. Accesat în .
- ↑ „Rezultatele recensământului din 2021: Populația rezidentă după etnie (Etnii, Macroregiuni, Regiuni de dezvoltare, Județe, Municipii, orașe și comune)”. Institutul Național de Statistică din România. iunie 2023. Accesat în .
- ↑ „Rezultatele recensământului din 2021: Populația rezidentă după religie (Religii, Macroregiuni, Regiuni de dezvoltare, Județe, Municipii, orașe și comune*)”. Institutul Național de Statistică din România. iunie 2023. Accesat în .
- ↑ „Rezultatele finale ale alegerilor locale din 2024” (Json). Autoritatea Electorală Permanentă. Accesat în .
- ↑ Lista primarilor din județul Brașov la alegerile din anul 1996
- ↑ Lista primarilor din județul Brașov la alegerile din anul 2000
- ↑ Lista primarilor din județul Brașov la alegerile din anul 2004
- ↑ Lista primarilor din județul Brașov la alegerile din anul 2008
- ↑ Lista primarilor din județul Brașov la alegerile din anul 2012
- ↑ Lista primarilor din județul Brașov la alegerile din anul 2016
- ↑ Date finale la alegerile locale 2020