Comuna Bran, Brașov

Bran
—  comună  —


Stemă
Bran (România)
Poziția geografică în România
Coordonate: 🌍 ({{PAGENAME}}) / 🌍
Țară România
Județ Brașov
SIRUTA40633
ReședințăBran
Sate componenteBran, Predeluț, Sohodol, Șimon
Guvernare
 - PrimarIoan-Cosmin Feroiu[*]​[1] (PNL, octombrie 2020)
Suprafață
 - Total67,85 km²
Altitudine720 m.d.m.
Populație (2021)
 - Total4.866 locuitori
 - Densitate78,39 loc./km²
Fus orarUTC+2
Cod poștal507025
Localități înfrățite
 - satul TalmazaRepublica Moldova
 - BalcicBulgaria
Prezență online
site web oficial
GeoNames
Localizare în cadrul județului

Bran (în germană: Törzburg, în maghiară: Törcsvar) este o comună în județul Brașov, Transilvania, România, formată din satele Bran (reședința), Predeluț, Sohodol și Șimon.[2]

Castelul medieval Bran, ce, în trecut a fost asediat de domnitorul valah Vlad Țepeș, este astăzi o destinație turistică populară, în mare parte deoarece aduce aminte de locuința contelui Dracula din faimosul roman al scriitorului irlandez Bram Stoker.[3]

Istorie

Antichitate

Teritoriul comunei nu a fost printre teritoriile Daciei anexate Imperiului Roman. Cu toate acestea, în special datorită proximității de granițele imperiale, acesta a fost în continuă influență romană, atât înainte, cât și după Retragerea Aurelienă.

La Bran a fost descoperit un tezaur de 75 de monede din perioada Principatului târziu și Dominatului, provenite de la Împărații Claudius al II-lea Gothicus, și de la Sfântul Constantin cel Mare și Licinius, până la Valentinian al II-lea. Unele înscrieri despre acest tezaur îl plasează însă la Zărnești.[4] Descoperirea tezaurului poate fi pusă în legătură cu comerțul purtat de Imperiu cu populațiile de la nord de Dunăre și după retragerea din Dacia. De asemenea, pentru o perioadă în timpul Împăraților de mai sus, Muntenia a fost recucerită și integrată Imperiului, marcând zona Branului ca una periferică acestuia pentru o perioadă îndelungată.

Evul Mediu

La începutul secolului XIII, Ordinul Teutonic construiește un fort din lemn, cunoscut ca Dietrichstein. După distrugerea fortului în 1242 de către mongoli, regele Ludovic I al Ungariei, ordonă în anul 1377 construcția unui castel din piatră. În tot acest timp, în jurul fortăreței, Branul începea să se dezvolte. Poziționat în vârful unei stânci abrupte, castelul veghea asupra unei rute comerciale strategice dintre Transilvania și Valahia. În 1498, Bran intră sub jurisdicția Brașovului.[5]

După ce Regatul Ungariei a fost înfrânt de Imperiul Otoman, Bran a devenit în secolul XVI, parte a Principatului Transilvaniei, ca mai apoi să fie anexat Imperiului Habsburgic. În 1804, comuna devine parte integrantă a Imperiului Austriac și în 1866 al noului stat dualist austro-ungar. În urma primului război mondial, va face parte din Regatul României, alături de restul Transilvaniei.[6]

Demografie




Componența etnică a comunei Bran

     Români (77,76%)

     Alte etnii (0,66%)

     Necunoscută (21,58%)



Componența confesională a comunei Bran

     Ortodocși (74,85%)

     Adventiști (1,34%)

     Alte religii (1,29%)

     Necunoscută (22,52%)

Conform recensământului efectuat în 2021, populația comunei Bran se ridică la 4.866 de locuitori, în scădere față de recensământul anterior din 2011, când fuseseră înregistrați 5.181 de locuitori.[7] Majoritatea locuitorilor sunt români (77,76%), iar pentru 21,58% nu se cunoaște apartenența etnică.[8] Din punct de vedere confesional, majoritatea locuitorilor sunt ortodocși (74,85%), cu o minoritate de adventiști (1,34%), iar pentru 22,52% nu se cunoaște apartenența confesională.[9]

Politică și administrație

Comuna Bran este administrată de un primar și un consiliu local compus din 15 consilieri. Primarul, Ioan-Cosmin Feroiu[*], de la Partidul Național Liberal, este în funcție din octombrie 2020. Începând cu alegerile locale din 2024, consiliul local are următoarea componență pe partide politice:[10]

   PartidConsilieriComponența Consiliului
Partidul Național Liberal9         
Partidul Social Democrat5         
Reit Valentin-Adrian1         

Primarii comunei

Note

  1. ↑ Rezultatele alegerilor locale din 2020, Autoritatea Electorală Permanentă
  2. ↑ „Anexă: Denumirea și componența unităților administrativ-teritoriale pe județe”. Legea 290. Parlamentul României. .
  3. ↑ The Dracula Dilemma:Tourism,Identity and the State in Romania by Duncan Light(Ashgate Publishing, 2012)
  4. ↑ Preda, p. 201
  5. ↑ Ghosts of War:Restless Spirits of Soldiers, Spies and Saboteurs[nefuncțională] by Jeff Belanger(Career Press, 2006)
  6. ↑ The Cultural Moment in Tourism by Laurajane Smith, Emma Waterton & Steve Watson(Routledge, 2012)
  7. ↑ „Rezultatele recensământului din 2011: Tab8. Populația stabilă după etnie – județe, municipii, orașe, comune”. Institutul Național de Statistică din România. iulie 2013. Accesat în .
  8. ↑ „Rezultatele recensământului din 2021: Populația rezidentă după etnie (Etnii, Macroregiuni, Regiuni de dezvoltare, Județe, Municipii, orașe și comune)”. Institutul Național de Statistică din România. iunie 2023. Accesat în .
  9. ↑ „Rezultatele recensământului din 2021: Populația rezidentă după religie (Religii, Macroregiuni, Regiuni de dezvoltare, Județe, Municipii, orașe și comune*)”. Institutul Național de Statistică din România. iunie 2023. Accesat în .
  10. ↑ „Rezultatele finale ale alegerilor locale din 2024” (Json). Autoritatea Electorală Permanentă. Accesat în .
  11. ↑ Lista primarilor din județul Brașov la alegerile din anul 1996
  12. ↑ Lista primarilor din județul Brașov la alegerile din anul 2000
  13. ↑ Lista primarilor din județul Brașov la alegerile din anul 2004
  14. ↑ Lista primarilor din județul Brașov la alegerile din anul 2008
  15. ↑ Lista primarilor din județul Brașov la alegerile din anul 2012
  16. ↑ Lista primarilor din județul Brașov la alegerile din anul 2016
  17. ↑ Date finale la alegerile locale 2020

Bibliografie

  • Preda, C; "Enciclopedia arheologiei și istoriei vechi a României", Vol. I, București, editura Encliclopedică, 1994.

Vezi și

  • Piatra Craiului (sit de importanță comunitară)
  • Piatra Craiului (arie de protecție specială avifaunistică)
Acest articol este emis de la Wikipedia. Textul este licențiat sub Creative Commons - Attribution - Sharealike. Se pot aplica termeni suplimentari pentru fișierele media.