Comuna Tritenii de Jos, Cluj
| Tritenii de Jos | |
| — comună — | |
![]() Tritenii de Jos Tritenii de Jos (România) | |
| Coordonate: 🌍 / 🌍 | |
|---|---|
| Țară | |
| Județ | |
| SIRUTA | 59693 |
| Atestare | 1332 [1] |
| Reședință | Tritenii de Jos |
| Sate componente | Tritenii de Jos, Clapa, Colonia, Pădureni, Tritenii de Sus, Tritenii-Hotar |
| Guvernare | |
| - Primar | Septimiu-Gabriel Mărginean[*][2] (ADU, ) |
| Suprafață | |
| - Total | 59,46 km² |
| Populație (2021) | |
| - Total | 3.950 locuitori |
| - Densitate | 85,43 loc./km² |
| Fus orar | EET (+2) |
| - Ora de vară (DST) | EEST (+3) |
| Cod poștal | 407550 |
| Prefix telefonic | +40 x64[3] |
| Prezență online | |
| site web oficial GeoNames | |
![]() Localizarea comunei în județul Cluj | |
![]() (Click pentru imagine interactivă) | |
Tritenii de Jos (în trecut Tritiul de Jos, în maghiară Alsódetrehem) este o comună în județul Cluj, Transilvania, România, formată din satele Clapa, Colonia, Pădureni, Tritenii de Jos (reședința), Tritenii de Sus și Tritenii-Hotar.[4]
Așezare
Comuna este amplasată in bazinul Văii Tritiului, afluent al Văii Bolduțului, la 59 km de Cluj-Napoca și la 16 km de Câmpia Turzii.
Date geografice
Limitrofă județului Mureș, comuna cuprinde 6 localități: Clapa, Colonia, Pădureni, Tritenii de Jos, Tritenii de Sus, Tritenii-Hotar.
Altitudinile maxime ating 525 m la "Țigla Fântânelelor"; pe interfluvii coboară la 300 m.
Demografie
Componența etnică a comunei Tritenii de Jos
Români (87,92%)
Maghiari (6,33%)
Alte etnii (0%)
Necunoscută (5,75%)
Componența confesională a comunei Tritenii de Jos
Ortodocși (77,01%)
Penticostali (7,14%)
Reformați (6,73%)
Martori ai lui Iehova (2,1%)
Alte religii (1,06%)
Necunoscută (5,95%)
Conform recensământului efectuat în 2021, populația comunei Tritenii de Jos se ridică la 3.950 de locuitori, în scădere față de recensământul anterior din 2011, când fuseseră înregistrați 4.240 de locuitori.[5] Majoritatea locuitorilor sunt români (87,92%), cu o minoritate de maghiari (6,33%), iar pentru 5,75% nu se cunoaște apartenența etnică.[6] Din punct de vedere confesional, majoritatea locuitorilor sunt ortodocși (77,01%), cu minorități de penticostali (7,14%), reformați (6,73%) și martori ai lui Iehova (2,1%), iar pentru 5,95% nu se cunoaște apartenența confesională.[7]
Politică și administrație
Comuna Tritenii de Jos este administrată de un primar și un consiliu local compus din 13 consilieri. Primarul, Septimiu-Gabriel Mărginean[*], de la Alianța Dreapta Unită, este în funcție din . Începând cu alegerile locale din 2024, consiliul local are următoarea componență pe partide politice:[8]
| Partid | Consilieri | Componența Consiliului | ||||
|---|---|---|---|---|---|---|
| Partidul Național Liberal | 4 | |||||
| Alianța Dreapta Unită | 4 | |||||
| Alianța pentru Unirea Românilor | 2 | |||||
| Partidul Social Democrat | 2 | |||||
| Uniunea Democrată Maghiară din România | 1 | |||||
Evoluție istorică
De-a lungul timpului populația comunei a evoluat astfel:
| Recensământul[9] [10] | Structura etnică | |||||||
|---|---|---|---|---|---|---|---|---|
| Anul | Populația | Români | Maghiari | Germani | Rromi | Alte etnii | ||
| 1850 | 2.152 | 1.857 | 141 | 7 | 145 | 2 | ||
| 1880 | 2.522 | 2.035 | 205 | 12 | 0 | 270 | ||
| 1890 | 2.519 | 1.999 | 261 | 46 | 0 | 213 | ||
| 1900 | 3.071 | 2.487 | 338 | 0 | 200 | 46 | ||
| 1910 | 3.382 | 2.690 | 601 | 1 | 89 | 1 | ||
| 1920 | 3.624 | 3.059 | 565 | 0 | 0 | 0 | ||
| 1930 | 4.262 | 3.705 | 473 | 3 | 70 | 11 | ||
| 1941 | 4.810 | 4.301 | 498 | 0 | 0 | 11 | ||
| 1966 | 5.954 | 5.407 | 528 | 1 | 15 | 3 | ||
| 1966 | 5.954 | 5.405 | 529 | 1 | 19 | 0 | ||
| 1977 | 6.379 | 5.785 | 545 | 0 | 49 | 0 | ||
| 1992 | 5.358 | 4.876 | 470 | 0 | 12 | 0 | ||
| 2002 | 5.081 | 4629 | 416 | 0 | 36 | 0 | ||
Istoric
În comuna Tritenii de Jos au fost cercetate 3 situri arheologice:
- La poalele dealului "Cetatea Văii" s-au găsit fragmente din epoca bronzului și din epoca romană. Din epoca romană provin mai multe morminte.
- În apropiere de Tritenii de Jos s-a descoperit o așezare din epoca fierului.
- Spre Țigăreni s-a găsit o altă așezare romană.
Monumente istorice
Următoarele obiective au fost înscrise pe Lista monumentelor istorice din județul Cluj[11], elaborată de Ministerul Culturii din România în anul 2015:
- Situl arheologic din punctul “Valea Scroafei” (sec. II-III, epoca romană) (cod LMI CJ-I-s-A-07206).
- ”Villa rustica” din punctul “Țigăreni” (sec. II-III, epoca romană) (cod LMI CJ-I-s-A-07207).
Mănăstire
Pe Harta Iosefină a Transilvaniei din 1769-1773 (Sectio 110) la circa 1,5 km sud-est de sat este marcat amplasamentul unei mănăstiri izolate (“Monostor”).
Monument dispărut
- Biserica "Adormirea Maicii Domnului" din satul Tritenii de Jos este înscrisă pe "Lista monumentelor istorice dispărute", elaborată de Ministerul Culturii și Cultelor în anul 2004 (datare: sec. XVII, cod 13B0541)[12].
Obiective turistice
- Clapa, casa nr.358 (casa memorială a scriitorului Pavel Dan, înscrisă pe lista monumentelor istorice din județul Cluj 2010).
Personalități
- Pavel Dan, scriitor
- Ion Cristoreanu, interpret de muzică populară
- Ghiță Mureșan, baschetbalist
Bibliografie
Vezi și
- Lista monumentelor istorice din județul Cluj
- Biserica de lemn din Băișoara (actuala mănăstire ortodoxă din Pădurenii)
Imagini
- Intrarea în satul Tritenii de Jos
- Tritenii de Jos
- Școala
- Monumentul Eroilor
- Biserica ortodoxă din satul Tritenii de Jos
- Bustul scriitorului Pavel Dan din Tritenii de Jos
- Clapa
- Casa scriitorului Dan Pavel din Clapa
- Biserica de lemn din Pădureni-Hotar
- Interior
- Tritenii-Colonie
- Biserica ortodoxă „Sfinţii Trei Ierarhi“
- Biserica reformată din Tritenii-Colonie
- Satul Tritenii de Sus
- Biserica ortodoxă din satul Tritenii de Sus
- Tritenii de Sus
- Biserica reformată din satul Tritenii de Sus
Legături externe
Materiale media legate de Comuna Tritenii de Jos, Cluj la Wikimedia Commons
- Primăria Tritenii de Jos
- Imagine din satelit a zonei
- CIMEC – Raport arheologic (Tritenii de Jos) Arhivat în , la Wayback Machine.
- CIMEC – Biserica Reformată din Tritenii de Jos Arhivat în , la Wayback Machine.
- Repertoriul așezărilor rurale din Dacia romană
- Recensământul din 2002 (Tritenii de Jos)[nefuncțională]
Note
- ↑ Atlasul localităților județului Cluj, p. 239
- ↑ Rezultatele alegerilor locale din 2024, Autoritatea Electorală Permanentă
- ↑ x indică operatorul telefonic: 2 pentru Romtelecom și 3 pentru alți operatori de telefonie fixă
- ↑ „Anexă: Denumirea și componența unităților administrativ-teritoriale pe județe”. Legea 290. Parlamentul României. .
- ↑ „Rezultatele recensământului din 2011: Tab8. Populația stabilă după etnie – județe, municipii, orașe, comune”. Institutul Național de Statistică din România. iulie 2013. Accesat în .
- ↑ „Rezultatele recensământului din 2021: Populația rezidentă după etnie (Etnii, Macroregiuni, Regiuni de dezvoltare, Județe, Municipii, orașe și comune)”. Institutul Național de Statistică din România. iunie 2023. Accesat în .
- ↑ „Rezultatele recensământului din 2021: Populația rezidentă după religie (Religii, Macroregiuni, Regiuni de dezvoltare, Județe, Municipii, orașe și comune*)”. Institutul Național de Statistică din România. iunie 2023. Accesat în .
- ↑ „Rezultatele finale ale alegerilor locale din 2024” (Json). Autoritatea Electorală Permanentă. Accesat în .
- ↑ „Varga E. Statistică recensăminte după limba maternă, respectiv naționalitate, Sânpaul”. Arhivat din original la . Accesat în .
- ↑ Structura etno-demografică a României
- ↑ „copie arhivă” (PDF). Arhivat din original (PDF) la . Accesat în .
- ↑ „copie arhivă” (PDF). Arhivat din original (PDF) la . Accesat în .




