Comuna Iara, Cluj

Acest articol se referă la comuna Iara, județul Cluj. Pentru alte sensuri, vedeți Iara (dezambiguizare).
Iara
—  comună  —
Biserica de lemn „Sfinții Arhangheli” din Ocolișel
Biserica de lemn „Sfinții Arhangheli” din Ocolișel
Iara (România)
Poziția geografică în România
Coordonate: 🌍 ({{PAGENAME}}) / 🌍
Țară România
Județ Cluj
SIRUTA58008
ReședințăIara
Sate componenteIara, Agriș, Borzești, Buru, Cacova Ierii, Făgetu Ierii, Lungești, Mașca, Măgura Ierii, Ocolișel, Surduc, Valea Agrișului, Valea Vadului
Guvernare
 - PrimarIoan Dorin Popa[*]​[1][2] (PNL, )
Suprafață
 - Total143,87 km²
Altitudine465 m.d.m.
Populație (2021)
 - Total3.577 locuitori
 - Densitate32 loc./km²
Fus orarUTC+2
Cod poștal407315
Prezență online
site web oficial Modificați la Wikidata
GeoNames Modificați la Wikidata
Localizare în cadrul județului
Localizare în cadrul județului
Localizare în cadrul județului
Iara pe Harta Iosefină a Transilvaniei, 1769-1773, Sectio 108(Click pentru imagine interactivă)
Iara pe Harta Iosefină a Transilvaniei, 1769-1773, Sectio 108
(Click pentru imagine interactivă)
Iara pe Harta Iosefină a Transilvaniei, 1769-1773, Sectio 108
(Click pentru imagine interactivă)

Iara este o comună în județul Cluj, Transilvania, România, formată din satele Agriș, Borzești, Buru, Cacova Ierii, Făgetu Ierii, Iara (reședința), Lungești, Mașca, Măgura Ierii, Ocolișel, Surduc, Valea Agrișului și Valea Vadului.[3]

Pe Harta Iosefină a Transilvaniei din 1769-1773 (Sectio 108) satul Iara apare sub numele de Jára.

Drumuri secundare și poduri romane

In Bazinul Iara au fost identificate câteva drumuri secundare și poduri romane. Două drumuri secundare travesau și satul Iara. Podul roman peste Valea Ierii din Iara a fost total distrus în cursul vremii. In teren nu mai există nici o urmă a acestui pod.

Demografie



Componența etnică a comunei Iara

     Români (83,45%)

     Romi (6,96%)

     Alte etnii (1,34%)

     Necunoscută (8,25%)


Componența confesională a comunei Iara

     Ortodocși (79,96%)

     Martori ai lui Iehova (4,17%)

     Penticostali (3,91%)

     Greco-catolici (1,01%)

     Alte religii (1,71%)

     Necunoscută (9,25%)

Conform recensământului efectuat în 2021, populația comunei Iara se ridică la 3.577 de locuitori, în scădere față de recensământul anterior din 2011, când fuseseră înregistrați 3.889 de locuitori.[4] Majoritatea locuitorilor sunt români (83,45%), cu o minoritate de romi (6,96%), iar pentru 8,25% nu se cunoaște apartenența etnică.[5] Din punct de vedere confesional, majoritatea locuitorilor sunt ortodocși (79,96%), cu minorități de martori ai lui Iehova (4,17%), penticostali (3,91%) și greco-catolici (1,01%), iar pentru 9,25% nu se cunoaște apartenența confesională.[6]

Politică și administrație

Comuna Iara este administrată de un primar și un consiliu local compus din 13 consilieri. Primarul, Ioan Dorin Popa[*], de la Partidul Național Liberal, este în funcție din . Începând cu alegerile locale din 2024, consiliul local are următoarea componență pe partide politice:[7]

   PartidConsilieriComponența Consiliului
Partidul Național Liberal8        
Partidul Social Democrat4        
Alianța pentru Unirea Românilor1        

Evoluție istorică

Recensământul populației, structura etnică[8] :

Recensământ
Anul/Total loc.		RomâniMaghiariGermaniRromiAlte
etnii
1850 - 4.2344.0281355615
1880 - 5.2344.21773124262
1890 - 5.5634.6318411873
1900 - 5.9575.016903434
1910 - 6.4305.3031.0522451
1920 - 6.5725.52388912148
1930 - 6.7125.810741115892
1941 - 6.8226.1754495192
1956 - 6.4696.0024032557
1966 - 6.2885.9692932213
1977 - 5.6315.346222621
1992 - 5.1904.9281692901
2002 - 4.704[9]4.26614952831

Evoluția populației de-a lungul timpului: Iara, Cluj - evoluția demografică

Graficele sunt indisponibile din cauza unor probleme tehnice. Mai multe informații se găsesc la Phabricator și la wiki-ul MediaWiki.


Date: Recensăminte sau birourile de statistică - grafică realizată de Wikipedia

Atracții turistice

  • Biserica de lemn „Sfinții Arhangheli Mihail și Gavriil” din satul Buru, construcție 1860
  • Biserica de lemn „Sfânta Treime” din satul Cacova Ierii
  • Biserica de lemn „Sfinții Trei Arhangheli” din satul Făgetu Ierii, construcție 1769
  • Biserica de lemn din satul Lungești
  • Biserica de lemn „Sfinții Arhangheli Mihail și Gavriil” din satul Măgura Ierii, construcție secolul al XVIII-lea, monument istoric
  • Biserica de lemn „Sfinții Arhangheli Mihail și Gavriil” din satul Ocolișel, construcție 1852, monument istoric
  • Biserica de lemn „Sfinții Arhangheli Mihaiil și Gavriil” din sarul Surduc, construcție 1758, monument istoric
  • Biserica unitariană din satul Iara, construcție secolul al XIII-lea, monument istoric
  • Conacul „Beldi” din Iara, construcție secolul al XIX-lea, monument istoric
  • Conacul „Kemény” din Iara, construcție secolul al XIX-lea, monument istoric
  • Conacul „Teleki” din Iara, construcție secolul al XIX-lea, monument istoric
  • Situl arheologic de la Iara

Personalități

Vezi și

  • Biserica de lemn din Ocolișel
  • Biserica de lemn din Măgura Ierii
  • Biserica de lemn din Buru
  • Biserica de lemn din Cacova Ierii
  • Biserica de lemn din Făgetu Ierii
  • Biserica de lemn din Lungești, Cluj
  • Biserica de lemn din Valea Ierii
  • Biserica Sfinții Arhangheli din Borzești, Cluj
  • Conacul Beldi din Iara
  • Conacul Teleki din Iara
  • Conacul Kemény din Iara
  • Trascău (sit de importanță comunitară inclus în rețeaua ecologică europeană Natura 2000 în România) și Munții Trascăului (arie de protecție specială avifaunistică (sit SPA).

Legături externe

Note

Galerie de imagini

Acest articol este emis de la Wikipedia. Textul este licențiat sub Creative Commons - Attribution - Sharealike. Se pot aplica termeni suplimentari pentru fișierele media.