Comuna Sânmărtin, Cluj
| Sânmărtin | |
| Szépkenyerűszentmárton | |
| — comună — | |
![]() Biserica de lemn din Cutca | |
![]() Sânmărtin Sânmărtin (România) | |
| Coordonate: 🌍 / 🌍 | |
|---|---|
| Țară | |
| Județ | |
| SIRUTA | 59498 |
| Atestare | 1312 [1] |
| Reședință | Sânmărtin |
| Sate componente | Sânmărtin, Ceaba, Cutca, Diviciorii Mari, Diviciorii Mici, Măhal, Sâmboieni, Târgușor |
| Guvernare | |
| - Primar | Ioan Fărtan[*][2] (PNL, octombrie 2020) |
| Suprafață | |
| - Total | 71,91 km² |
| Altitudine | 320 m.d.m. |
| Populație (2021) | |
| - Total | 1.110 locuitori |
| - Densitate | 24,28 loc./km² |
| Fus orar | EET (+2) |
| - Ora de vară (DST) | EEST (+3) |
| Cod poștal | 407213 |
| Prefix telefonic | +40 x64 [3] |
| Prezență online | |
| site web oficial GeoNames | |
![]() Localizarea comunei în județul Cluj | |
![]() (Click pentru imagine interactivă) | |
Sânmărtin (în maghiară Szépkenyerűszentmárton) este o comună în județul Cluj, Transilvania, România, formată din satele Ceaba, Cutca, Diviciorii Mari, Diviciorii Mici, Măhal, Sâmboieni, Sânmărtin (reședința) și Târgușor.[4]
Demografie
Componența etnică a comunei Sânmărtin
Români (74,59%)
Maghiari (9,01%)
Romi (5,5%)
Alte etnii (0%)
Necunoscută (10,9%)
Componența confesională a comunei Sânmărtin
Ortodocși (77,21%)
Reformați (8,11%)
Romano-catolici (1,35%)
Greco-catolici (1,08%)
Alte religii (0,99%)
Necunoscută (11,26%)
Conform recensământului efectuat în 2021, populația comunei Sânmărtin se ridică la 1.110 locuitori, în scădere față de recensământul anterior din 2011, când fuseseră înregistrați 1.384 de locuitori.[5] Majoritatea locuitorilor sunt români (74,59%), cu minorități de maghiari (9,01%) și romi (5,5%), iar pentru 10,9% nu se cunoaște apartenența etnică.[6] Din punct de vedere confesional, majoritatea locuitorilor sunt ortodocși (77,21%), cu minorități de reformați (8,11%), romano-catolici (1,35%) și greco-catolici (1,08%), iar pentru 11,26% nu se cunoaște apartenența confesională.[7]
Politică și administrație
Comuna Sânmărtin este administrată de un primar și un consiliu local compus din 9 consilieri. Primarul, Ioan Fărtan[*], de la Partidul Național Liberal, este în funcție din octombrie 2020. Începând cu alegerile locale din 2024, consiliul local are următoarea componență pe partide politice:[8]
| Partid | Consilieri | Componența Consiliului | |||||||
|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|
| Partidul Național Liberal | 7 | ||||||||
| Alianța pentru Unirea Românilor | 2 | ||||||||
Evoluție istorică
De-a lungul timpului populația comunei a evoluat astfel:
| Recensământul[9] [10] | Structura etnică | |||||||
|---|---|---|---|---|---|---|---|---|
| Anul | Populația | Români | Maghiari | Germani | Rromi | Alte etnii | ||
| 1850 | 2.734 | 2.140 | 531 | 44 | 19 | |||
| 1880 | 2.974 | 2.297 | 591 | 17 | 69 | |||
| 1890 | 3.194 | 2.503 | 589 | 27 | 75 | |||
| 1900 | 3.496 | 2.758 | 662 | 38 | 38 | |||
| 1910 | 3.703 | 2.908 | 690 | 37 | 68 | |||
| 1920 | 3.785 | 2.994 | 681 | 110 | ||||
| 1930 | 3.824 | 3.054 | 644 | 71 | 55 | |||
| 1941 | 4.002 | 3.228 | 668 | 69 | 37 | |||
| 1956 | 4.348 | 3.702 | 574 | 71 | 1 | |||
| 1966 | 3.800 | 3.356 | 421 | 23 | 0 | |||
| 1977 | 3.179 | 2.795 | 352 | 32 | 0 | |||
| 1992 | 2.106 | 1.868 | 215 | 23 | 0 | |||
| 2002 | 1.744 | 1.509 | 182 | 53 | 0 | |||
Personalități
- Emil Giurgiuca (1906-1992) - poet și traducător român
Bibliografie
Vezi și
- Biserica de lemn din Cutca
- Biserica de lemn din Sâmboieni
- Biserica de lemn din Târgușor
- Biserica reformată din Diviciorii Mari
Legături externe
Materiale media legate de Sânmărtin la Wikimedia Commons
Imagini
Primăria comunei
Sânmărtin
Biserica reformată din Sânmărtin (1926). Are același arhitect ca și Biserica reformată din Malin.
A înlocuit biserica medievală demolată în 1920
Poarta de lemn a bisericii reformate
Sânmărtin
Biserica Sfinții Arhangheli Mihail și Gavriil din Sânmărtin
Baza sportivă.jpg)
Cutca și împrejurimile
Biserica de lemn „Sfinții Arhangheli” din Cutca (monument istoric)- Biserica ortodoxă „Sfinții Arhangheli Mihail şi Gavriil” din satul Diviciorii Mari
- Drumul din Diviciorii Mari
- Biserica reformată din satul Diviciorii Mari (monument istoric)
- Drumul Diviciorii Mici-Diviciorii Mari
- Satul Diviciorii Mici
- Biserica „Sfinții Arhangheli Mihail și Gavriil” din Diviciorii Mici
- Satul Măhal
- Biserica „Sfinții Arhangheli Mihail și Gavriil” din Măhal
.jpg)
Sâmboieni
Biserica de lemn „Sfinții Arhangheli” din Sâmboieni (monument istoric)
Monumentul Eroilor din Sâmboieni
Sâmboieni (biserica de zid și căminul cultural)
Biserica cu hramul „Sfinții Apostoli Petru și Pavel”, construită între anii 1981-1982- Târgușor
- Biserica ortodoxă „Sf. Ioan Botezătorul” din satul Târgușor
Ceaba
Biserica Sfântul Dumitru din Ceaba (1930)
Ceaba
Monumentul Eroilor din satul Ceaba
Note
- ↑ Atlasul localităților județului Cluj, p. 228
- ↑ Rezultatele alegerilor locale din 2020, Autoritatea Electorală Permanentă
- ↑ x indică operatorul telefonic: 2 pentru Romtelecom și 3 pentru alți operatori de telefonie fixă
- ↑ „Anexă: Denumirea și componența unităților administrativ-teritoriale pe județe”. Legea 290. Parlamentul României. .
- ↑ „Rezultatele recensământului din 2011: Tab8. Populația stabilă după etnie – județe, municipii, orașe, comune”. Institutul Național de Statistică din România. iulie 2013. Accesat în .
- ↑ „Rezultatele recensământului din 2021: Populația rezidentă după etnie (Etnii, Macroregiuni, Regiuni de dezvoltare, Județe, Municipii, orașe și comune)”. Institutul Național de Statistică din România. iunie 2023. Accesat în .
- ↑ „Rezultatele recensământului din 2021: Populația rezidentă după religie (Religii, Macroregiuni, Regiuni de dezvoltare, Județe, Municipii, orașe și comune*)”. Institutul Național de Statistică din România. iunie 2023. Accesat în .
- ↑ „Rezultatele finale ale alegerilor locale din 2024” (Json). Autoritatea Electorală Permanentă. Accesat în .
- ↑ „Varga E. Statistică recensăminte după limba maternă, respectiv naționalitate, Sânmartin”. Arhivat din original la . Accesat în .
- ↑ Structura etno-demografică a României





