Comuna Mihai Viteazu, Cluj

Pentru alte sensuri, vedeți Mihai Viteazu (dezambiguizare).
Mihai Viteazu
—  comună  —
Biserica „Adormirea Maicii Domnului”
Biserica „Adormirea Maicii Domnului”
Stemă
Stemă
Mihai Viteazu se află în România
Mihai Viteazu
Mihai Viteazu
Mihai Viteazu (România)
Localizarea satului pe harta României
Coordonate: 🌍 ({{PAGENAME}}) / 🌍
Țară România
Județ Cluj
SIRUTA55277
Atestare1170[1]
ReședințăMihai Viteazu
Sate componenteMihai Viteazu, Cheia, Cornești
Guvernare
 - PrimarPaul-Cristian Olaru[*]​[2] (PNL, )
Suprafață
 - Total47,53 km²
Populație (2021)
 - Total5.575 locuitori
 - Densitate120,78 loc./km²
Fus orarEET (+2)
 - Ora de vară (DST)EEST (+3)
Cod poștal407405
Prefix telefonic+40 x64[3]
Prezență online
GeoNames Modificați la Wikidata
Localizarea comunei în județul Cluj
Localizarea comunei în județul Cluj
Localizarea comunei în județul Cluj
Mihai Viteazu pe Harta Iosefină a Transilvaniei, 1769-1773 (Sectio 109)(Click pentru imagine interactivă)
Mihai Viteazu pe Harta Iosefină a Transilvaniei,
1769-1773 (Sectio 109)
(Click pentru imagine interactivă)
Mihai Viteazu pe Harta Iosefină a Transilvaniei,
1769-1773 (Sectio 109)
(Click pentru imagine interactivă)

Mihai Viteazu, mai demult Sânmihaiu de Jos și Sânmihaiu de Sus (în maghiară Szentmihály), este o comună în județul Cluj, Transilvania, România, formată din satele Cheia, Cornești și Mihai Viteazu (reședința).[4]

Generalități

Pe Harta Iosefină a Transilvaniei din 1769-1773 (Sectio 109) apare sub numele a două foste sate învecinate (A.Sz.Mihályfalva și F.Sz.Mihályfalva). Satul Mihai Viteazu a luat naștere ulterior prin unirea acestor două sate Sânmihaiu de Jos (A.Sz.Mihályfalva) și Sânmihaiu de Sus (F.Sz.Mihályfalva).

Localitatea a primit calificativul de sat european pentru acțiuni de colectare a deșeurilor menajere, identificarea terenurilor degradate prin depozitarea ilegală de deșeuri în perioada 1998-2001, soluții pentru reintroducerea terenurilor în circuitul agricol, o campanie de informare și de atragere a cetățenilor în acțiuni privind mediul înconjurător.

Istoric

Următoarele obiective au fost înscrise pe Lista monumentelor istorice din județul Cluj[5], elaborată de Ministerul Culturii din România în anul 2015:

  • Așezarea romană din punctul "Coborâre" (cod LMI CJ-I-s-B-07107)
  • Situl arheologic din punctul "Valea Sândului" (cod LMI CJ-I-s-A-07108)
  • Așezarea de lângă fântâna "Șai" (cod LMI CJ-I-s-B-07109)
  • Situl arheologic din punctul "Cetatea Fetei" (cod LMI CJ-I-s-A-07110)
  • Tumulii[6] preistorici de pe malul stâng al Arieșului, în direcția Săndulești (cod LMI CJ-I-s-B-07111)
  • Situl arheologic din punctul "Drumul văii" (cod LMI CJ-I-s-B-07112)
  • Tumulii preistorici din punctul "Izvorul Sălciu" (cod LMI CJ-I-s-B-07113)
  • Biserica romano-catolică (cod LMI CJ-II-m-B-07711)
  • Biserica unitariană (cod LMI CJ-II-m-B-07712)
  • Biserica reformată-calvină (cod LMI CJ-II-m-B-07713)

Până în anul 1876 ambele foste sate (Sânmihaiu de Jos și Sânmihaiu de Sus) au aparținut Scaunului Secuiesc al Arieșului.

În perioada interbelică a fost sediul unei plăși din județul Turda.

Date geografice

Arii protejate

  • Defileul Hășdatelor (zonă protejată mixtă).

Transporturi

Haltă de cale ferată a Mocăniței (în prezent inactivă).

Demografie



Componența etnică a comunei Mihai Viteazu

     Români (73,7%)

     Maghiari (18,17%)

     Romi (1,29%)

     Alte etnii (0,47%)

     Necunoscută (6,37%)

Componența confesională a comunei Mihai Viteazu

     Ortodocși (68,34%)

     Unitarieni (9,38%)

     Reformați (6,33%)

     Romano-catolici (2,49%)

     Martori ai lui Iehova (2,33%)

     Penticostali (1,54%)

     Alte religii (2,31%)

     Necunoscută (7,26%)

Conform recensământului efectuat în 2021, populația comunei Mihai Viteazu se ridică la 5.575 de locuitori, în creștere față de recensământul anterior din 2011, când fuseseră înregistrați 5.423 de locuitori.[7] Majoritatea locuitorilor sunt români (73,7%), cu minorități de maghiari (18,17%) și romi (1,29%), iar pentru 6,37% nu se cunoaște apartenența etnică.[8] Din punct de vedere confesional, majoritatea locuitorilor sunt ortodocși (68,34%), cu minorități de unitarieni (9,38%), reformați (6,33%), romano-catolici (2,49%), martori ai lui Iehova (2,33%) și penticostali (1,54%), iar pentru 7,26% nu se cunoaște apartenența confesională.[9]

Politică și administrație

Comuna Mihai Viteazu este administrată de un primar și un consiliu local compus din 15 consilieri. Primarul, Paul-Cristian Olaru[*], de la Partidul Național Liberal, este în funcție din . Începând cu alegerile locale din 2024, consiliul local are următoarea componență pe partide politice:[10]

   PartidConsilieriComponența Consiliului
Partidul Național Liberal6      
Uniunea Democrată Maghiară din România4      
Alianța Dreapta Unită2      
Partidul Social Democrat2      
Alianța pentru Unirea Românilor1      

Evoluție istorică

De-a lungul timpului populația comunei a evoluat astfel:

Recensământul[11] [12] Structura etnică
Anul Populația Români Maghiari Germani Rromi Alte etnii
1850 3.229 1.489 1.587 2 149 2
1880 2.889 1.093 1.700 96
1890 3.447 1.255 2.048 1 143
1900 3.514 1.248 2.241 5 20
1910 3.579 1.288 2.271 2 18
1920 3.764 1.400 2.230 134
1930 4.204 1.536 2.434 4 219 11
1941 4.162 1.764 2.200 9 189
1956 3.949 1.784 2.084 4 74 3
1966 4.954 2.645 2.267 9 30 3
1977 6.043 3.785 2.211 7 36 4
1992 5.604 3.756 1.846 2 0
2002 5.749 4.094 1.575 2 75 3
2011 5.270 3.856 1.328 3 80 3

Mihai Viteazu, Cluj - evoluția demografică

Graficele sunt indisponibile din cauza unor probleme tehnice. Mai multe informații se găsesc la Phabricator și la wiki-ul MediaWiki.


Date: Recensăminte sau birourile de statistică - grafică realizată de Wikipedia

Lăcașuri de cult

  • Biserica Reformat-Calvină (1674)
  • Biserica Unitariană (secolul XVIII)
  • Biserica Romano-Catolică (secolul XIX)

Toate aceste 3 biserici sunt înscrise pe lista monumentelor istorice din județul Cluj (2015).

  • Biserica Ortodoxă cu hramul Adormirea Maicii Domnului și Sf. Arhangheli Mihail și Gavril (1996-2011)

Obiective turistice

Personalități

Vezi și

  • Siturile arheologice de la Mihai Viteazu
  • Castrul roman de la Mihai Viteazu
  • Biserica unitariană din Mihai Viteazu
  • Biserica romano-catolică din Mihai Viteazu
  • Biserica reformată din Mihai Viteazu
  • Cheile Turzii
  • Scaunul Secuiesc al Arieșului
  • Lista monumentelor istorice din județul Cluj
  • Munții Trascăului (arie de protecție specială avifaunistică (sit SPA)

Note

  1. ↑ Atlasul localităților județului Cluj, p. 186
  2. ↑ Rezultatele alegerilor locale din 2024, Autoritatea Electorală Permanentă
  3. ↑ x indică operatorul telefonic: 2 pentru Romtelecom și 3 pentru alți operatori de telefonie fixă
  4. ↑ „Anexă: Denumirea și componența unităților administrativ-teritoriale pe județe”. Legea 290. Parlamentul României. .
  5. ↑ „copie arhivă” (PDF). Arhivat din original (PDF) la . Accesat în .
  6. ↑ 'Tumul' (pl. tumuli): movilă artificială, conică sau piramidală, din pământ sau din piatră, pe care unele popoare din antichitate o înălțau deasupra mormintelor.
  7. ↑ „Rezultatele recensământului din 2011: Tab8. Populația stabilă după etnie – județe, municipii, orașe, comune”. Institutul Național de Statistică din România. iulie 2013. Accesat în .
  8. ↑ „Rezultatele recensământului din 2021: Populația rezidentă după etnie (Etnii, Macroregiuni, Regiuni de dezvoltare, Județe, Municipii, orașe și comune)”. Institutul Național de Statistică din România. iunie 2023. Accesat în .
  9. ↑ „Rezultatele recensământului din 2021: Populația rezidentă după religie (Religii, Macroregiuni, Regiuni de dezvoltare, Județe, Municipii, orașe și comune*)”. Institutul Național de Statistică din România. iunie 2023. Accesat în .
  10. ↑ „Rezultatele finale ale alegerilor locale din 2024” (Json). Autoritatea Electorală Permanentă. Accesat în .
  11. ↑ Varga E. Statistică recensăminte după limba maternă, respectiv naționalitate, Mihai Viteazu[nefuncțională – arhivă]
  12. ↑ Structura etno-demografică a României

Bibliografie

  • Simon András, Gáll Enikő, Tonk Sándor, Lászlo Tamás, Maxim Aurelian, Jancsik Péter, Coroiu Teodora (). Atlasul localităților județului Cluj. Cluj-Napoca: Editura Suncart. ISBN 973-86430-0-7. 
  • Dan Ghinea (). Enciclopedia geografică a României. București: Editura Enciclopedică. ISBN 978-973-45-0396-4. 

Lectură suplimentară

  • Monografia Școlii cu clasele I-VIII a comunei Mihai Viteazu - oglinda unei comunități, Eugenia Costea, Editura Casei Corpului Didactic, Cluj-Napoca, 2006

Legături externe

Materiale media legate de Mihai Viteazu la Wikimedia Commons

Galerie de imagini

Acest articol este emis de la Wikipedia. Textul este licențiat sub Creative Commons - Attribution - Sharealike. Se pot aplica termeni suplimentari pentru fișierele media.