whale

engleză

(English)

Etimologie

Din engleza medie whale, care provine din engleza veche hwæl („balenă”) < proto-germanică *hwalaz.

Înrudit cu germană Wal, germana de jos Waal, daneză hval suedeză val.

Confer și neerlandeză walvis, friziană (de vest) walfisk și germana de jos Waalfisch.

Pronunție

  • AFI: /weɪl/


Substantiv

whale, pl. whales

  1. (zool.) balenă
  2. (fig.) ceva sau cineva foarte mare; balenă, grăsan
  3. (la jocuri de noroc) tip cu bani

Cuvinte derivate

  • narwhal
  • whaler
  • whalefish
  • whalelore
  • whaling

Cuvinte compuse

Omofone

  • wail

Expresii

  • have a whale of a time

Vezi și


Verb


Conjugarea verbului
to whale
Infinitiv to whale
Prezent simplu
pers. 3 sg.
whales
Trecut simplu whaled
Participiu trecut whaled
Participiu prezent whaling
  1. a vâna balene

Anagrame

  • wheal

Referințe

Acest articol este emis de la Wiktionary. Textul este licențiat sub Creative Commons - Attribution - Sharealike. Se pot aplica termeni suplimentari pentru fișierele media.