vrere

română

Etimologie

Din a vrea.

Pronunție

  • AFI: /'vre.re/


Substantiv


Declinarea substantivului
vrere
f. Singular Plural
Nominativ-Acuzativ vrere vreri
Articulat vrerea vrerile
Genitiv-Dativ vrerii vrerilor
Vocativ vrere vrerilor
  1. faptul de a vrea.
  2. voință.
  3. hotărâre, decizie.
  4. dorință; poftă, placere.
  5. intenție, scop.

Locuțiuni


Traduceri

Referințe

Acest articol este emis de la Wiktionary. Textul este licențiat sub Creative Commons - Attribution - Sharealike. Se pot aplica termeni suplimentari pentru fișierele media.