vrăjitoare
română
Etimologie
Din vrăjitor.
Pronunție
- AFI: /vrə.ʒi'to̯a.re/
Substantiv
| Declinarea substantivului vrăjitoare | ||
| f. | Singular | Plural |
| Nominativ-Acuzativ | vrăjitoare | vrăjitoare |
| Articulat | vrăjitoarea | vrăjitoarele |
| Genitiv-Dativ | vrăjitoarei | vrăjitoarelor |
| Vocativ | vrăjitoareo | vrăjitoarelor |
- (adesea fig.) persoană care face vrăji, care se ocupă cu vrăjitoria.
Traduceri
Traduceri
Referințe
- DEX '98 via DEX online
Acest articol este emis de la Wiktionary. Textul este licențiat sub Creative Commons - Attribution - Sharealike. Se pot aplica termeni suplimentari pentru fișierele media.