vicisitudine
română
Etimologie
Din franceză vicissitude < latină vicissitudo, -inis.
Pronunție
- Audiofișier
- AFI: /vi.ʧi.siˈtu.di.ne/
Substantiv
| Declinarea substantivului vicisitudine | ||
| f. | Singular | Plural |
| Nominativ-Acuzativ | vicisitudine | vicisitudini |
| Articulat | vicisitudinea | vicisitudinile |
| Genitiv-Dativ | vicisitudinii | vicisitudinilor |
| Vocativ | ' | ' |
- (mai ales la pl.) succesiune de împrejurări grele, defavorabile pentru cineva.
- Vicisitudinile vieții.
- A depăși o vicisitudine.
- neliniște sufletească.
Sinonime
- 1: dificultate, greutate, neajuns; încercare, greu, impas, necaz
- 2: frământare, tribulație, tulburare, zbucium
Traduceri
succesiune de împrejurări grele
Referințe
Acest articol este emis de la Wiktionary. Textul este licențiat sub Creative Commons - Attribution - Sharealike. Se pot aplica termeni suplimentari pentru fișierele media.