dificultate

română

Etimologie

Din franceză difficulté < latină difficultas, difficultatis.

Pronunție

  • AFI: /di.fi.kul'ta.te/


Substantiv


Declinarea substantivului
dificultate
f. Singular Plural
Nominativ-Acuzativ dificultate dificultăți
Articulat dificultatea dificultățile
Genitiv-Dativ dificultății dificultăților
Vocativ dificultate dificultăților
  1. greutate de a face ceva; anevoință.
  2. piedică, obstacol.

Expresii

  • A face (sau a crea) dificultăți = a pune (cuiva) piedici; a opune rezistență, a se împotrivi (într-o problemă)


Traduceri

Referințe

Acest articol este emis de la Wiktionary. Textul este licențiat sub Creative Commons - Attribution - Sharealike. Se pot aplica termeni suplimentari pentru fișierele media.