valvârtej

română

Etimologie

Din val + vârtej.

Pronunție

  • AFI: /val.vɨr'teʒ/


Substantiv


Declinarea substantivului
valvârtej
n. Singular Plural
Nominativ-Acuzativ valvârtej valvârtejuri
Articulat valvârtejul valvârtejurile
Genitiv-Dativ valvârtejului valvârtejurilor
Vocativ valvârtejule valvârtejurilor
  1. volbură, vâltoare, bulboană.
  2. (fig.) învălmășeală, dezordine.

Locuțiuni


Traduceri


Adverb

  1. vijelios, repede, în iureș.
  2. (fig.) cu înfrigurare, în mare agitație.
  3. în dezordine; claie peste grămadă; buluc.


Traduceri

Referințe

Acest articol este emis de la Wiktionary. Textul este licențiat sub Creative Commons - Attribution - Sharealike. Se pot aplica termeni suplimentari pentru fișierele media.