vagant

română

Etimologie

Din franceză vagant.

Pronunție

  • AFI: /va'gant/


Substantiv


Declinarea substantivului
vagant
m. Singular Plural
Nominativ-Acuzativ vagant vaganți
Articulat vagantul vaganții
Genitiv-Dativ vagantului vaganților
Vocativ vagantule vaganților
  1. poet medieval de limbă latină, rătăcitor, care cânta bucuria de a trăi; goliard.


Traduceri

Referințe

Acest articol este emis de la Wiktionary. Textul este licențiat sub Creative Commons - Attribution - Sharealike. Se pot aplica termeni suplimentari pentru fișierele media.