vătămătură

română

Etimologie

Din a vătăma + sufixul -ătură.

Pronunție

  • AFI: /və.tə.mə'tu.rə/


Substantiv


Declinarea substantivului
vătămătură
f. Singular Plural
Nominativ-Acuzativ vătămătură vătămături
Articulat vătămătura vătămăturile
Genitiv-Dativ vătămăturii vătămăturilor
Vocativ vătămătură vătămăturilor
  1. (pop.) nume dat mai multor boli interne care provoacă crize viscerale acute (hernie, colici, pelagră etc.).


Traduceri

Referințe

Acest articol este emis de la Wiktionary. Textul este licențiat sub Creative Commons - Attribution - Sharealike. Se pot aplica termeni suplimentari pentru fișierele media.